BILANT 2 ANI

Bilantul Primarului General, Sorin Oprescu, dupa 2 ani de mandat (integral)

Bilantul prezentat de Primarul General Sorin Oprescu in cadrul conferintei de bilant a primilor doi ani de mandat,de astazi,15 iulie.

“STAREA BUCURESTIULUI DUPA DOI ANI

Doamnelor si domnilor,

• Doi ani. Atat a trecut de cand m-ati onorat cu increderea dumneavoastra.

Doi ani de munca si devotament fata de orasul nostru, doi ani de griji si framantari de cum sa fie mai bine in Bucuresti.

Doi ani de analiza si actiune consecventa asupra prioritatilor si necesitatilor orasului.

• Stim cu totii ca Bucurestiul a avut si mai are multe probleme.

Inca suntem departe de a avea o capitala cu adevarat la standarde europene, ca ambient urban, strazi, scoli, spitale, parcuri, calitatea serviciilor publice, calitatea vietii si a nivelului de trai.

Avem inca institutii anchilozate, pline de birocratism ostil cetateanului, si nu in serviciul si in respectul lui.

• Traversam o perioada de criza economica, sociala, suprapusa pe criza morala a societatii romanesti.

Nu trebuie sa ne ascundem de adevaruri. Trebuie sa infruntam realitatile asa cum sunt, sa fim demni, seriosi, inteligenti si profunzi, ca prin solutii viabile sa depasim toate dificultatile.

• Societatea romaneasca are un potential uman imens care poate invinge orice greutate si sa transforme Romania in ceea ce trebuie sa fie – o tara puternica, dezvoltata, care sa conteze cu adevarat in randul tarilor civilizate ale lumii.
• Bucurestiul trebuie sa fie motorul acestui proces.
• Sunt constient, in calitate de Primar General al Capitalei tarii, de aceasta menire si responsabilitate.

Sper si cred ca in inteligenta lor, si locuitorii orasului Bucuresti stiu si simt acest lucru.

Nimeni nu poate face nimic daca o comunitate nu actioneaza unita, coerent si solidar, in jurul unor proiecte si programe clare.

• Bucurestenii merita sa locuiasca intr-un oras civilizat.
• Grijile cetateanului sunt si grijile mele.

Nemultumirile cetatenilor sunt nemultumirile mele.

Lipsurile si nevoile orasului le cunoastem cu totii si impreuna trebuie sa le depasim.

• Dupa doi ani, orasul incepe sa se schimbe in bine, in mod evident, de la o zi la alta.
• In mod moral, normal si onest, sunt in fata dumneavoastra acum pentru a va raporta respectuos, ca un soldat credincios cetatii sale, in care s-a nascut si traieste, ce am facut in acesti doi ani.

Ce am facut pentru Bucuresti si bucuresteni.

1. 1.              Orasul are nevoie de SCOLI

Actul educational performant nu se poate face decat daca are suportul unei infrastructuri moderne – Cladiri noi, reabilitate, dotari corespunzatoare, intr-un cuvant, conditii decente pentru copiii nostri. 

In acest scop am accelerat programul Reabilitarea Infrastructurii Educationale din Bucuresti – care vizeaza nu mai putin de 102 scoli.

Cand am preluat mandatul programul era blocat, erau finalizate doar cinci scoli, multe dintre ele nu beneficasera de nici o renovare din anii 1960, unele nu puteau obtine avize de functionare de la Sanepid si Pompieri iar altele necesitau lucrari urgente de consolidare. Am trecut imediat la rezolvarea cauzelor blocajului:

–         Am reevaluat proiectele tehnice

–         S-a obtinut autorizatie de constructie

–         S-a realizat conservarea scolilor cu deteriorari grave

–         S-au reajustat indicatorii initiali aprobati

–         S-au facut expertize tehnice, proiecte de consolidare a structurilor de rezistenta, de termoizolare a cladirilor

–         Realizarea de bransamente si lucrari exterioare

–         Mai mult decat atat am imbunatatit conceptul si continutul programului de modernizare scoli introducand in unele spatii pentru programe “after school” si posibilitatea realizarii de laboratoare de informatica, formare profesionala, cu implementarea de noi tehnologii. 

In prezent situatia s-a imbunatatit considerabil fiind receptionate la sfarsitul lunii iunie nu mai putin de 22 de scoli, iar alte 20 sunt finalizate partial, astfel incat la inceputul noului an scolar vom avea 42 de scoli complet reabilitate si renovate. Iar pana la sfarsitul anului 2010 vom avea 50 de unitati finalizate. Intregul program va fi finalizat in vara anului 2011.

 

1. Orasul are nevoie de GRADINITE

De circa un an am demarat negocierile pentru obtinerea din partea BEI a unui prim credit de circa 60 de milioane de euro pentru construirea a 20 de gradinite cu program prelungit, cu numar total de 2080 de locuri, grupate in trei tipuri: tipul I, de 80 de locuri, tipul II de 120 de locuri si tipul III de 160 de locuri.

Faza a doua a proiectului vizeaza in special inlocuirea gradinitelor existente si care nu mai pot fi reamenajate.

1. Orasul are nevoie de CLADIRI SIGURE.

O prioritate pentru mine este consolidarea cladirilor cu risc seismic.

–         in anul 2009 au fost executate lucrarile si a fost receptionat 1 imobil cu 55 apartamente iar in prezent sunt in executie lucrarile la cinci imobile cu 226 de apartamente

In perioada imediat urmatoare vor incepe lucrarile la inca doua imobile, avand in total 23 de apartamente (Schitu Magureanu si Brezoianu), iar dupa semnarea contractelor de finantare si intocmirea documentelor financiare va incepe consolidarea a inca doua imobile cuprinzand 41 de apartamente (Ion Campineanu si Armeneasca).

 

–         au fost aprobate proiectele in vederea consolidarii pentru alte 10 imobile cu 235 apartamente, la care urmeaza sa se declanseze procedurile de achizitie publica de lucrari de consolidare.

• In 2010, spre sfarsitul anului, vom atribui contracte de exertiza tehnica pentru 27 de cladiri cu un numar total de 628 de apartamente, de proiectare la 20 de cladiri cu 536 de apartamente, si inceperea lucrarilor la un numar de 13 cladiri cu 478 de apartamente

 

4.  Orasul are nevoie de LOCUINTE.

Aceste locuinte sunt pentru cei defavorizati, pentru cazurile sociale exceptionale carora dorim sa le intindem o mana de ajutor din cauza situatiei dificile in care se afla, neavand un acoperis deasupra capului. Programul pentru construirea de locuinte a avut in vedere urmatoarele obiective:

• Bloc M1 (locuinte sociale) din Ansamblul Strapungere Marasesti -32 apartamente.
• Blocul M55 (locuinte sociale) din Ansamblul Strapungere Marasesti din Ansamblul Strapungere Marasesti, 92 apartamente. Blocul V34B (locuinte sociale) din Ansamblul Vitan – Dudesti – 35 apartamente.  
• Blocurile din ansamblul Ghermanesti, Judetul Ilfov D1A, D1B, D4 si PR6 Blocurile D1A si D1B
• S-au demarat procedurile premergatoare pentru inceperea lucrarilor la blocurile D4 si PR6

 

1. 5.    Orasul are nevoie de OBIECTIVE DE CULTURA, SPORTIVE SI SOCIALE.  

Bucuresti este orasul in care trebuie nu numai sa locuiesti, ci si sa traiesti.

In aceasta categorie intra urmatoarele obiective:

A.  Finalizarea Stadionului National Lia Manoliu este un obiectiv prioritar nu numai pentru Bucuresti, ci pentru toata tara. Va fi un stadion ultramodern, dotat cu tehnologie de varf. Va avea 55.000 de locuri acoperite, o suprafata de joc care de asemenea va putea fi acoperita cu o structura retractabila, spatii tehnice, vestiare, sali de intretinere sportiva destinate echipelor; dotari tehnice care sa permita transmisii directe, de calitate superioara, in intreaga lume. Sali de conferinte si restaurante, spatii comerciale, parcari in interiorul stadionului.

Stadionul are multiple functiuni, putand fi folosit si pentru organizarea unor evenimente culturale de anvergura, concerte, spectacole, expozitii etc.

Arealul perimetral va avea amenajari peisagistice si comerciale si o parcare de minim 3000 de locuri.

Lucrarile au cunoscut o dinamica spectaculoasa. Acum doi ani, aici era practic o groapa. Acum suntem la peste 65% din lucrari, in unele zone incepand deja instalatiile si finisajele. La sfarsitul anului 2010, lucrarile principale vor fi finalizate, pentru ca in urmatorul trimestru sa se termine finisajele si probele tehnologice. In aprilie-mai 2011 ne vom bucura toti de momentul festiv al inaugurarii.

As vrea sa fac aici o mentiune foarte importanta: toate lucrarile realizate de pana acum au fost facute pe banii bugetului local al Bucurestiului, desi si Guvernul Romaniei are obligatia sa contribuie la finantarea acestui obiectiv national. Sa speram ca o vor face!

1. Teatrele fac parte din sufletul si spiritul acestui oras.
2. Am accelerat si finalizat, in octombrie 2009, lucrarile la „Teatrul Constantin Tanase – Sala Calea Victoriei nr. 33-35”, lucrari care incepusera in 2005, iar la preluarea mandatului stagnau.
3. Incepem anul acesta reabilitarea si modernizarea Gradinii de Vara a Teatrului de Revista Constantin Tanase, cunoscut sub numele de Teatrul de Vara Herastrau.
4. Un alt proiect pe care l-am gasit blocat a fost acela al Salii noi a Teatrului Excelsior, obiectiv pe care il vom inaugura in circa 6-8 luni.

 

1. Dorim sa realizam in parteneriat public privat un proiect important, necesar orasului, si la care se lucreaza de circa 1 an (realizarea de studii de fezabilitate, proiectare, realizarea amplasamentului). Si ma refer la proiectul Arena Bucurestiului, care va fi un mare complex de utilitate polivalenta ce va gazdui concerte, mari manifestari sportive, expozitii, targuri, evenimente sociale si de afaceri, va avea o capacitate de pana la 16.000 de locuri, o parcare de o mie de locuri si se va finaliza in termen de 24 de luni de la data debutului.

 

6.  Orasul are nevoie de un simbol, de-o inima. Aceasta este CENTRUL ISTORIC

 

Problematica Centrului Istoric este mult mai complexa, Centrul Istoric trebuie sa devina cu adevarat centrul de atractie important al orasului, punct turistic, punct comercial, punct de valorificare a spiritualitatii si culturii bucurestene.

Am infiintat un consiliu de coordonare a reabilitarii si revitalizarii Centrului Istoric.

Exista un plan clar de actiune:

–         Facem inventarierea tuturor cladirilor care apartin municipalitatii si a clarificarii situatiei juridice a acestora

–          Elaboram regulamente privind standardele urbanistice, punerea in siguranta si protectie a tuturor constructiilor si mai ales a celor cu valori cultural-istorice cuprinse in patrimoniul national.

–         Elaboram reguli clare pentru o administrare corecta din punct de vedere al ordinii publice, salubritatii si a conditiilor de desfasurare a actului comercial.

Dupa rezilierea contractului cu SEDESA vom reincepe lucrarile de reabilitare a infrastructurii, dar pentru a termina mai repede vom imparti zona in mai multe module pentru a fi lucrate de mai multe firme concomitent, la care se vor asocia si societatile de utilitati, gaz, apa si fibra optica

Vom finaliza in maximum sase luni de la data inceperii lucrarilor. Actiunile in zona Centrului Istoric vor fi amplificate si avem in vedere in acest sens proiectarea si executia lucrarilor la fatadele de cladiri, amenajarea Pietei Sfantului Anton si construirea unei parcari in zona Splaiul Independentei-Strada Franceza de care sa beneficieze in principal vizitatorii Centrului Istoric.

1. 7.    Orasul are nevoie de ISTORIE 

Necesitatea valorificarii patrimoniului de cladiri monument-istoric ne-au determinat sa intreprindem actiuni concrete. 

A.  Pana acum, Bucurestiul n-a atras nici un euro din fondurile structurale europene, dar acum putem spune ca, pentru prima data, prin aplicatiile pe care le-am facut in cadrul Programului Operational Regional, Axa Prioritara 5 am obtinut circa 18 milioane de euro destinate urmatoarelor obiective:

a)    Reabilitarea si consolidarea muzeului Dr. Nicolae Minovici

b)   Consolidarea, restaurarea si conservarea Observator Astronomic Vasile Urseanu”

c)    Consolidarea, restaurarea si conservarea Casa Cesianu

d)   Consolidarea, restaurarea si conservarea Arcului de Triumf          

1. Hanul Gabroveni

Hanul Gabroveni face obiectul unui proiect finantat in cadrul  Mecanismului Financiar Spatiul Economic European, fiind implementat de Ministerul Culturii impreuna cu Primaria Generala, prin ArCuB.

Solutia finala a fost obtinuta in urma unui concurs la care au participat 80 de proiecte, iar in urma restaurarii acesta se va transforma intr-un nou centru cultural.

C.  „Consolidarea cladirii Primariei Municipiului Bucuresti”. 

Una dintre cele mai valoroase cladiri a Bucurestiului este cladirea Primariei Muncipiului Bucuresti, a marelui arhitect roman Mihai Antonescu. Prin finantarea din bugetul local vom realiza consolidarea si modernizarea acestei cladiri cu pastrarea valorii ei erhitectonice initiale.

 

 

 

8.  Orasul are nevoie de o INFRASTRUCTURA PUTERNICA SI MODERNA.

Este un fapt ultracunoscut ca un oras fara o infrastructura reala nu poate functiona, nu se poate dezvolta. Iar din pacate, trebuie sa recunoastem, cu toata sinceritatea, ca una dintre marile probleme cu care s-a confruntat Bucurestiul de ani de zile si inca se mai confrunta, este aceasta.

Actiunile noastre, in acesti doi ani, au presupus un volum enorm de munca, incepand de la analiza oportunitatilor, studii de fezabilitate, expropieri, proceduri complicate de licitatii in conditiile respectarii stricte a legislatiei, inceperea lucrarilor de executie efectiva, coordonarea si derularea lucrarilor respective.

De asemenea, efortul a fost focalizat si pe actiuni de intretinere a sistemului rutier si a utilitatilor aferente (iluminat, gaze, apa, reteaua de fibra optica, sisteme de dirijare si semnalizare rutiera). Toate acestea au fost facute in conditiile in care am urmarit si ne-am dorit sa putem asigura cat se poate de mult fluiditatea traficului, fara a-i crea probleme prea mari, suplimentare, pentru ca si asa ridica mari probleme in Bucuresti.

In acest domeniu activitatea noastra se poate structura astfel:

A.  STRAZI – Lucrari reabilitare sistem rutier – respectiv strazi, care la randul lor pot fi grupate astfel:

1. Reparatii si reabilitare pe strazi fara linii de tramvai
2. Lucrari de intretinere multianuala strazi
3. Reparatii si reabilitare pe strazi cu linii de tramvai

 

Sa le luam pe rand:

1. 1.    Lucrari de reparatii si reabilitare pe strazi fara linii de tramvai. Activitatea a fost desfasurata in principal de Administratia Strazilor si a constat in: 

– intretinere, reabilitare si administrare retele stradale,

– lucrari de exploatare, intretinere si reparatii a sistemului de dirijare si semnalizare rutiera.

As vrea sa remarc o particularitate, si anume ca la fel ca in toate tarile civilizate, pe unele trasee s-au executat si piste speciale pentru biciclisti, incluzand si semaforizarea destinata acestora (17 trasee) si am introdus marcajele tactile pentru ghidarea si indrumarea persoanelor cu deficiente de vedere la traversarea trecerilor de pietoni. Lucrari de reabilitare in 2008 si 2009 au fost realizate pe circa 55 de strazi, iar in 2010 au inceput deja pe 7 strazi.

S-au efectuat lucrari ample pe artere mari, cum ar fi:

a)    Nitu Vasile-Constantin Brancoveanu, finalizate in proportie de 95%, lucrarile constand in supralargirea la doua benzi pe sens si la reteaua de canalizare a apei pluviale.

b)   Lucrari de pe b-dul Constantin Brancoveanu finalizate in proportie de 98%, si constand in supralargirea la trei benzi pe sens si in construirea de trotuare si parcari.

c)    Se apropie de finalizare lucrarile pe b-dul Tudor Vladimirescu. Acesta a fost largit pe trei benzi pe sens.

d)   S-au demarat lucrarile la strapungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu. Este o lucrare complexa care va avea trei benzi pe sens, trotuare, parcari, piste pentru bicilcisti si poduri peste Dambovita si calea ferata industriala. Termenul de finalizare propus este sfarsitul anului 2011.

e)    In curand vor incepe lucrarile pentru strapungerea 1 Mai (fosta Compozitorilor) pana in Drumul Sarii. Este o strada noua, care va  face o spectaculoasa ameliorare a traficului de legatura intre Drumul Taberei si centrul orasului.

f)     O lucrare care va schimba in mod determinant circulatia in Bucuresti – de o mare amploare si care se va desfasura in mai multi ani – este penetratia Splaiul Independentei-Ciurel-autostrada A1. Este o alternativa a b-dului Iuliu Maniu din Militari. In aceste zile incepe organizarea de santier si lucrarile la prima faza, care consta intr-un pod hobanat peste sos Virtutii si Dambovita.

g)    Au demarat lucrarile la supralargirea Pipera cu pod Pasaj denivelat peste Barbu Vacarescu si Calea Floreasca. Lucrarea va avea largire la trei benzi pe sens cu lucrari complementare, trotuare, parcari, piste pentru biciclisti si refacerea intersectiilor.

h)   Au inceput lucrarile in zona Bulevardului Aviatorilor, P-ta Charles de Gaulle, b-dul Mircea Eliade, b-dul Constantin Prezan in care dupa indelungi eforturi am obtinut acordul Ministerului Culturii si vom reabilita sistemul rutier, acesta refacandu-se prin turnarea mixturii asfaltica pe calea de rulare in locul pietrei cubice.

i)      O alta categorie de lucrari sunt cele de reparatii locale, realizate in toate sectoarele Bucurestiului, de la 1 la 6, pe 40 de strazi (Soseaua Straulesti, str. Episcopiei, b-dul Dacia, sos. Pantelimon, b-dul Chisinau si Basarabia, b-dul Mircea Voda, str. Calea Calarasi, sos. Berceni si str. Emil Racovita, str. Nitu Vasile si P-ta Sudului, Calea 13 septembrie, Calea Rahovei, sos. Alexandriei, Drumul Taberei, b-dul Iuliu Maniu, Splaiul Independentei, b-dul Timisoara, sos Virtutii si b-dul Constructorilor).

 

1. 2.    Lucrari de intretinere multianuala

In toata aceasta perioada au continuat lucrarile de intretinere multianuala a unui numar de 98 de artere, cuprinse intr-un program  organizat in 6 pachete de strazi, din toate cele 6 sectoare ale Bucurestiului

Am tinut sa mentionez acest fapt pentru a fi clar un lucru: ca in toate domeniile, si in domeniul reabilitarii si intretinerii strazilor, Primaria Municipiului Bucuresti actioneaza amplu si concret in toate sectoarele Bucurestiului, desi unii incearca sa acrediteze ideea ca numai primarii de sector efectueaza aceste lucruri.

1. 3.    Lucrari de reparatii si reabilitare pe strazi cu linii de tramvai

Sunt lucrari complexe, care fie au fost finalizate, fie sunt in curs de finalizare sau intra in perioada imediat urmatoare in faza de executie deoarece au depasit toate fazele preliminarii.

Semnalez in aceasta directie urmatoarele:

a)    Finalizarea Calea Mosilor (sos Mihai Bravu – Piata Unirii) impreuna cu terminalul de transport public Piata Sfantul Gheorghe/Piata Sfanta vineri

b)   Strada Viitorului intre sos. Stefan cel Mare si b-dul Dacia unde, alaturi de lucrarea de trama stradala si linie de tramvai au fost refacute retelele de canalizare, de apa, gaze, iluminatul public, retele electrice, telefonie urbana, precum si statii de tramvai prevazute cu rampe de acces pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii. S-au montat semafoare noi, care au fost introduse in sistemul BTMS (sistemul de management al traficului in municipiul Bucuresti)

c)    Str. Tunari (sos Stefan cel Mare – Piata Galati) executat fizic in procent de 80% astfel: este finalizat tronsonul Stefan cel Mare – Eminescu si in curs de finalizare tronsonul Eminescu – Piata Galati. Ca si la alte lucrari, si aici s-au inlocuit toate retelele edilitare si s-au ingropat toate cablurile in subteran, fiind printre primele lucrari de acest gen in Bucuresti.

d)   O lucrare de mare amploare care va deschide in mod real fluidizarea circulatiei nord-sud, oferind o alternativa pentru actualul ax central al orasului este strapungerea Buzesti-Berzei-Uranus. Lucrarile sunt intr-un stadiu avansat pe portiunea Piata Victoriei-Polizu si avanseaza pe portiunea Piata Virgiliu pe masura ce se vor rezolva expropierile si demolarile caselor deja expropiate. Lucrarile se efectueaza pe tronsoane, pentru a nu bloca traficul din zona. Prima etapa presupune modernizarea liniei de tramvai si supralargirea strazii la doua benzi pe sens. Cele trei tronsoane sunt:

Tronsonul I – Piata Victoriei – Calea Grivitei – 800 de metri cale dubla

Tronsonul II – Calea Grivitei – Piata Virgiliu – 500 metri cale dubla

Tronsonul III – Calea Plevnei – Piata Virgiliu – 650 metri cale dubla

Pana la sfarsitul anului 2010 vor fi finalizate tronsoanele I si III, iar tronsonul II apreciem ca va fi finalizat la sfarsitul anului 2011. Soseaua va avea doua benzi pe sens, care vor permite circularea a 3000 de masini pe ora. Va avea linii de tramvai, piste pentru bicilisti si trotuare cu spatii verzi.

e)    S-a finalizat procedura de achizitie pentru b-dul Aerogarii. Proiectul cuprinde modernizarea liniei de tramvai si a strazii, realizarea de parcari, piste de biciclisti, precum si prima parcare de tipul “park and ride” in zona aeroportului Baneasa, la terminalul de tramvai. Urmeaza predarea de amplasament si startul inceperii lucrarilor de executie cu finalizare in circa 18 luni.

f)     O alta lucrare importanta este modernizarea b-dul Liviu Rebreanu, lucrare de asemenea complexa, care cuprinde modernizarea liniei de tramvai si a strazii, realizarea de parcari, piste de biciclisti, precum si o parcare de timpul “park and ride” in zona terminalului Barajul Dunarii.

g)    Suntem in procedura de atribuire a contractelor de executie pentru reabilitare sistem rutier si linii de tramvai pe sos. Iancului si pe sos. Pantelimon

Dupa cum observati, lucrarile de reabilitare ale sistemului rutier, respectiv a strazilor vizeaza mai multe puncte cheie ale orasului. Dar ca orice administratie responsabila trebuie sa vedem necesitatile orasului in viitor astfel incat deja incepem pregatirea pentru viitoare lucrari in zonele: penetratie b-dul Timisoara, supralargire str. Dimitrie Pompei, largire str. Fabrica de Glucoza, modernizare strazi cu linii de tramvai (Lizeanu, Lacul Tei, b-dul Chisinau, Barbu Vacarescu, av. Serbanescu, Vasile Milea, b-dul Expozitiei, str. Avionului, Calea Grivitei).

B.  PASAJE

 

Pasajele, fie ele supraterane, fie subterane, sunt in mod evident un mijloc foarte eficient de a fluidiza traficul pe arterele mari, in intersectiile mari, unde se afla conflicte majore de circulatie. As vrea sa subliniez urmatoarele:  

1. In mod cert cea mai spectaculoasa lucrare urbana din Romania in acest domeniu este pasajul Basarab. La inceputul mandatului meu aceasta lucrare, ca si multe altele, era aproape blocata, expropierile nu erau facute in totalitate, lucrarile stagnau, consortiul castigator era la limita a cere penalizari pentru ca autoritatea locala nu isi indeplinea obligatiile contractuale. Bucurestenii vedeau cum inca o lucrare de mare amploare, pe care deja se cheltuisera multi bani risca sa fie ingropata. Volumul de lucrari executate era intre 10 si 12% cand am preluat mandatul. Acum este finalizat in proportie de peste 80%. Deja ma gandesc cu optimism la momentul inaugurarii cand cetatenii orasului vor realiza cu adevarat beneficiile acestei mari lucrari. Cred intr-o finalizare a lucrarilor in circa opt-noua luni.
2. In ultimii doi ani au fost reabilitate doua pasaje rutiere subterane mai vechi, respectiv pasajul Unirii si Victoriei. Ambele au castigat in estetica, in calitatea si siguranta traficului rutier.
3. Un pasaj de mare impact in circulatie a carui reabilitare a inceput este Pasajul Lujerului. Era o necesitate imperativa aceasta lucrare, pentru ca pasajul se afla intr-o stare de deteriorare marcata, atat ca aspect exterior, cat si ca probleme de rezistenta, cu potential major de prabusire. In urmatoarele doua luni se va finaliza.
4. Am luat in considerare necesitatea abordarii si pasajelor pietonale si am finalizat lucrarile Pasajului Universitatii, un pasaj de suflet al Bucurestiului. In  prezent, acesta este deja amenajat iar licitatiile pentru spatii au fost incheiate, astfel incat Pasajul Universitatii va incepe o noua viata.
   1. Desigur, intr-o perspectiva de timp, avem in vedere sa abordam si alte pasaje supraterane sau subterane, cum ar fi pasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii (modernizare linie tramvai 0,6 km, modernizare sos. Mihai Bravu – 4 benzi, 6 km si refacere strazi lateriale 0,7 km) pasajul suprateran b-dul Sincai – str. Nerva Traian (modernizare cale dubla tramvai pe 1,3 kilometri, modernizare carosabil 4 benzi 1,3 kilometri si refacerea accese 1,2 kilometri), pasajul suprateran din zona Timpuri Noi.
   2. Un proiect pe care mi-l doresc sa il am finalizat la sfarsitul mandatului meu si in care sunt in etape avansate de a termina lucrarile preliminarii (realizare PUZ, studii de fezabilitate si proiectare, urmand sa fie licitata in perioada imediat urmatoare) este pasajul subteran din Piata Presei Libere, cu o lungime de 550 de metri si care va ameliora in mod substantial tot conflictul de circulatie din aceasta zona.

 

C.  PODURI

 

Un obiectiv important a fost realizarea de reparatii capitale la podurile rutiere deja existente, aflate, in mare majoritate, in stare de degradare si care prezentau un risc mare pentru siguranta circulatiei in aceasta zona. Si  ma refer la podul Bordei, podul Lacul Tei, podul lac IOR, pod Ciurel, pod Timpuri Noi, pod Tei Toboc.

 

D.  PARCARI

 

O mare si grava problema a Bucurestiului este aceea a parcarilor total insuficiente in comparatie cu cresterea numarului de autovehicule din ultimii ani. Reteaua de parcari publice a orasului fiind total deficitara. Am finalizat strategia de parcari si avem in vedere realizarea si gestionarea urmatoarelor tipuri de parcari:

1. Parcari la sol. Situate in zonele arterelor principale si a celor secundare. Din aceasta categorie fac parte si parcarile care erau sub incidenta un contract nedrept fata de cetatenii orasului si ma refer la cel al societatii Dalli in legatura cu care am luat masuri categorice, reziliandu-l, recuperand astfel 3300 de locuri de parcare. Desigur ca va trebui sa imbunatatim gestionarea acestor locuri de parcare, prin introducerea unor sisteme moderne de monitorizare si taxare si mai avem multe de facut in acest sens.
2. Parcarile la sol nu sunt o solutie care sa rezolve problema parcarilor in Bucuresti si din acest motiv trebuie sa abordam si alte solutii, ca in orice alt oras civilizat al acestei lumi. Si concret ma refer la urmatoarele:

a)    Parcari subterane amplasate mai ales in zonele centrale de mare aglomeratie. Am inceput lucrarile in Parteneriat Public Privat la parcajul subteran din Piata Universitatii, cu un numar de 380 de locuri de parcare. Termenul de executie este de maximum 18 luni.

b)   Am demarat licitatiile pentru alte doua parcari subterane – Edgar Quinet si Piata Charles de Gaulle care totalizeaza peste 1.000 de locuri de parcare.

c)    Pana la sfarsitul anului se vor licita si parcarile subterane de la Alba Iulia, Dorobanti, Walter Maracineanu, Esplanada Gara Baneasa si Piata Presei Libere. Acestea vor insuma un numar de aproximativ 6.000 de locuri de parcare.

d)   Avem in perspectiva imediata clarificarea situatiei juridice a terenului aferent parcajului subteran Gara de Nord, si dupa ce aceasta problema va fi rezolvata vor fi demarate procedurile de incredintare si de incepere a lucrarilor in aceasta zona importanta a Bucurestiului realizand un obiectiv cu 1800 de locuri, pe trei niveluri. Legatura intre parcare si Gara de Nord va fi realizata printr-o galerie comerciala subterana.

e)    Suntem in stadii avansate de analiza pentru a realiza o asociere cu Metrorexul in scopul valorificarii impreuna a unor casete betonate aferente metroului si transformarea in parcari publice in zona Batistei-Magheru, Piata Romana si Piata Victoriei, in cadrul a cinci parcari insumand circa 900 de locuri de parcare dintre care 500-550 in zona de mare aglomeratie Piata Victoriei.

f)     O alta categorie sunt parcajele supraterane. Au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru trei tipuri de parcari supraterane, respectiv 130 de locuri, 300 de locuri si 500 de locuri. In prezent suntem in stadiul de identificare si clarificare a situatiei juridice a terenurilor unde urmeaza a fi amplasate pentru a putea incepe lucrarile.

g)    In categoria parcarilor supraterane suntem in stadiu avansat de a introduce parcarile supraterane automatizate mai ales in zonele supraglomerate, indeosebi pe calcanele cladirilor inalte. Cred ca prima parcare de acest gen o vom realiza in zona Centrului Istoric, in arealul Strada Franceza – Splaiul Independentei – Tonitza.

1. E.   FLUIDIZAREA TRAFICULUI

 

Un obiectiv important il constituie  masurile luate pentru imbunatatirea managementului traficului. In acest sens au fost realizate urmatoarele:

-introducerea sensurilor unice de circulatie

-infiintarea benzilor de rulare dedicate transportului public si vehiculelor de interventie

-pana in luna iunie 2010 au fost modernizate cele 40 de intersectii din extensia BTM care vor fi integrate in sistem.

-toata flota de autobuze RATB a fost prevazuta cu echipamente specifice de monitorizare urmand a fi integrate, de asemenea, in sistemul BTMS.

-Comisia Tehnica de Circulatie a analizat  peste 1800 de cereri din care a avizat 1177 care contin reglementari de circulatie locala.

-Au fost acceptat semaforizarile in 96 de intersectii sub sistemele aferente.

 

 

 

 

 

 

 

 

  

9.  Orasul are nevoie iar locuitorii sai au dreptul la SERVICII PUBLICE MODERNE, EFICIENTE SI PERFORMANTE.

Este un complex de probleme care pune eticheta functionalitatii normale a unui mare oras.

Existenta si calitatea lor sunt elemente esentiale in stabilirea standardului de viata in acel oras. Autoritatea publica este obligata prin menirea ei sa asigure populatiei serviciile publice la standarde cat mai inalte.

In acesti ani directiile concrete de actiune au fost urmatoarele:

 

I – EXTINDEREA RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE, fiind vizate in principal zonele inapoiate ale orasului. Este anormal sa mai existe strazi de pamant, este anormal ca multi oameni sa mai traiasca fara conditii elementare ale unui trai decent, adica fara apa, gaze, lumina.

Din acest motiv lucrarile au fost de o natura complexa, respectiv s-au introdus retele de apa si canalizare, retele de gaze, electricitate, s-au asfaltat si s-a asigurat iluminatul public stradal.

A.  Cateva cifre sunt semnificative in acest sens. Inca din primul an de mandat, in primul an de exercitiu bugetar am incheiat urmatoarele:

Total retea canalizare: 48,30 km

Total retea canalizare pluviala: 4,50 km

Total retea apa: 24 km

Cateva exemple din aceasta categorie sunt

–         extinderea retelei de canalizare pe strazi de pamant in sectoarele 1 si 3, pe strazile Varasti, Papadiei, Petre Petre si Bratarii in lungime totala de 1,358 km,

–         reabilitarea serviciului de cismele publice cu jet de apa si hidranti din municipiul Bucuresti in numar de 60 de cismele publice cu jet, cate zece pentru fiecare sector si instalarea la intersectia unor strazi cu circulatie pietonala mare, a unui numar de 34 de hidranti publici, extinderea lucrarilor de canalizare in sectoarele 2,4 si 5 in lungime totala de 7,5 km, lucrari finalizate la inceputul anilor 2009 (in sector 2 – strada Tesatoarelor, Ropotului, Tusnad etc. in sectorul 4 – str. Merisan Nicolae, in sectorul 5 – str. Pastravului, Bartasului, Humulesti etc)/  

–         Remedierea lucrarilor de canalizare b-dul Laminorului sect. 1, in lungime de 300 de metri.

 

B.  In anul 2009-2010 am amplificat aceste lucrari si va redau cativa parametri: 

–         Total retea canalizare – 46,67 km

–         Total retea canalizare pluviala – 33,71 km

–         Total retea apa – 68,75 km

Din aceasta grupa de lucrari va semnalez urmatoarele:

1. 1.    reabilitarea zonelor urbane cu deficit major in servicii de alimentare cu apa si canalizare, in sectorul 1 si 6, in zona Baneasa, Vatra Noua, Straulesti, Chitila Triaj, Giulesti Sarbi. Aceasta grupa de lucrari este continut intr-un  program co-finantat 65% de catre BIRD.  

 

Structura si stadiul acestui program consta in;

Pachetul B1 – (zona Baneasa) se realizeaza pe 20 de strazi si insumeaza urmatoarele lucrari: 15,56 km retea apa, 9,06 km canalizare menajera, 14,19 km canalizare pluviala, 15,70 km refacere si modernizare drum, 1 statie pompare, 1 statie preepurare. Realizat pana in prezent: reteaua apa 7,9 km, canal menajer 8,41 km, canal pluvial 11,64 km, refacere si modernizare drum 6,3 km, statie de pompare iar statia de preepurare este in curs de autorizare. Termen de finalizare august 2010.

Pachetul B2 – (cartierele Vatra Noua, Straulesti, Odai, Chitila Triaj)  se realizeaza pe  56 de strazi. Pachetul însumeaza urmatoarele 41,38 km retea apa, 26,05 km canalizare menajera, 13,055 km canaliz.pluviala. Realizat pana in prezent: Vatra Noua, Chitila Triaj – retea apa si canal 1,89 km si plus o ostatie de pompare, sos. Odai – 960 de metri canal menajer, microcartier Odai – 500 metri canal menajer plus 542 metri canal pluvial plus 500 de metri retea apa. Canal pluvial DN1200 (DN 1) 468 de metri, alimentare cu apa DN 1 – 1100 metri, Straulesti stanga 400 metri canalizare unitara, Straulesti dreapta (7 strazi in sistem divizor) in curs de incepere, Straulesti dreapta (3 strazi in sistem unitar) – 900 metri canal, 900 metri apa, artere apa Bucuresti-Targoviste, Odai, Aeroportului, Chitilei, Straulesti, sos. Odai 600 metri artera apa, 150 metri conducta de serviciu. Alimentarea cu apa si canalul colector DN1 sunt in curs de autorizare pentru a incepe executia.  

Termen de finalizare martie 2011.

 

Pachetul B3 – (Giulesti Sarbi) se realizeaza pe 26 de strazi iar pachetul 

însumeaza 11,81 km retea apa, 4,09 km retea de canalizare unitara, 7,42 km canalizare menajera, 6,47 km canalizare pluviala; 1,7 km lucrari drenaj, 30,07 mp drumuri, 10,27 mp trotuare, 4 statii de pompare. Realizat pana in prezent: retea apa 3,033 km,  canal unitar 2,5 km, canal menajer 7,4 km, canal pluvial 6,55 km, o statie de pompare pentru sistem unitar, 2 statii pompare ape reziduale, lucrari drenaj – 1,28 km, lucrari drum – 2,5 km.  Termen de finalizare martie 2011

 

1. Extindere retele canalizare in sectoare 2, 4 si 5 cuprinde extindere canalizare str Plugusorului in lungime de 400 de m si 15 strazi in cele 3 sectoare care insumeaza 7,6 km de canalizare

 

 

C.  Lucrari noi demarate in 2010, in curs de executie

 

Contin un total de retea de canalizare de 27,5 km si un total de retea de apa de 19,8 km. Aceste lucrari constau in extinderea retelei de apa potabila, realizarea retelei de canalizare menajera si pluviala, refacerea sistemului rutier si asfaltarea de la inceput, acolo unde sunt strazi de pamant, realizarea iluminatului public stradal. Exemple:

1. 1.    Cartier Andronache – sector 2

28 de strazi insumand 5 kilometri retea de alimentare cu apa si 6,54 km retea de canalizare, la care se adauga lucrarile aferente refacerii tramei stradale. In prezent se lucreaza pe strazile Ciuca Stefan, Stanga Ion, Litoralului, Radulescu si Polixenia.

Termen de executie, in functie de zona, este de la 5 la 12 luni de la ordinul de incepere.

1. 2.    Cartier Ion Creanga – sector 2

25 de strazi insumand 3,5 km retea de apa si 9,1 km de canalizare. Se lucreaza in prezent pe intr. Calitatii,  Tulpinei si Nicolae Canea

Termen de executie, in functie de zona, intre 7 si 18 luni de la ordinul de incepere.

1. 3.    Cartier Progresului sectorul 4  

36 de strazi, 8,1 km retea de apa si 7,9 km de canalizare, cu lucrarile aferente de refacere a sistemului rutier si iluminatului public(str. Actiunii, str. Musceleanu Grigore, str. Boltei, str. Radu Tempea, str. Anghel Moldoveanu, intr. Ulmeni, str. Cornesti, str. Zanoaga, str. Ilie Oprea etc). Lucrarile vor incepe in prima decada a lunii august si au un termen de executie intre 8 si 18 luni de la ordinul de incepere al lucrarilor

1. 4.    Aparatorii Patriei – sector 4

 

Lucrari constand in proiectarea si extindere retele de apa potabila pe un numar de 18 strazi (Strada Ciurului, Strada Bucovat, Strada Oravita, Strada Desesti, Strada Petrilova, Strada Bâlea,  Strada Draganesti,  Strada Poieni, Strada Boian, Strada Macesului, Strada Sergent Lataretu, Strada Muntele Lung, Strada Arcadiei,  Strada Rediu, Strada Cîmpeni, Strada Adierii, Strada Dalhauti, Aviator Turcas) si extindere retea de canalizare menajera si  pluviala pe un numar de 16 strazi (Strada Ciurului, Strada Bucovat, Strada Oravita, Strada Desesti, Strada Bâlea,  Strada Draganesti,  Strada Poieni, Strada Boian,  Strada Sergent Lataretu, Strada Muntele Lung, Strada Arcadiei,  Strada Rediu, Strada Cîmpeni, Strada Adierii, Strada Dalhauti, Aviator Turcas) lucrari insumand aproximativ 6 km apa, 6 km canalizare, iluminat public si refacere sistem rutier pentru suprafata aferenta realizarii lucrarilor.

In prezent sunt finalizate lucrarile pe strazile Ciurului, Boian, Macesului, Dalhauti.

Termen de executie contractat 15 luni de la ordinul de incepere.  

 

II – MODERNIZAREA RETELELOR DE ALIMENTARE SI CANALIZARE,

 

a) La finalul exercitiului bugetar al anului 2008 au fost finalizati 13,1 km

 modernizari apa si 4,1 km modernizari canal

b) Lucrari finalizate in anul 2009 – 9,2 km modernizari apa si 3,34 km  modernizari canal 

c) Lucrari ce se afla in executie si se vor finaliza în anul 2010 – 8,08 km –modernizari apa si 4,6 km modernizari canal

 

III – REABILITAREA ‘RETELELOR TELESCOPICE’, (lucrari prin care se alimenteaza cu apa si canalizare blocurile)

a. La finalul exercitiului bugetar al anului 2008,  in primul an de mandat s-au finalizat 23,6 km de retele telescopice

b. Lucrari finalizate in anul 2009, 5,2 km retea telescopica 

c. Lucrari aflate in executie si care se vor finaliza în anul 2010, 16,3 km retea telescopica

d.  Lucrari de separare bransamente la blocuri: 220 buc.

 

IV – Prevenirea efectelor de intrare în presiune a retelelor de canalizare existente în municipiul Bucuresti în timpul precipitatiilor abundente, obliga la LUCRARI AMPLE ASUPRA CANALELOR COLECTOARE astfel:

Astfel, in 2010, au fost demarate lucrarile de proiectare si executie ulterioara a 3 canale colectoare interceptoare in scopul prevenirii intrarii in presiune a retelelor de canalizare existente in municipiul Bucuresti, in timpul precipitatiilor abundente.

Avem in vedere refacerea canalelor colectoare pe retea canalizare insumand  8,41 km, grupate astfel:

 

1. Canal colector Cheile Turzii – cu o lungime de 4 km si un diametru de 125 cm.

Durata de realizare estimata este de patru ani.

2. Canal interceptor nou pe Oltenitei între colectoarele A2-A3 – cu o lungime de 1,95 km si un diametru de 250 cm. Executia este estimata la circa 3 ani.

3. Canal interceptor nou pe strada Brasov – cu o lungime de 2,46 km si un diametru de 200cm, perioada de realizare fiind de 3 ani.

V – MODERNIZAREA SERVICIULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA. Este un element esential de optimizare a costurilor agentului termic pentru populatie. In acest sens am avut in vedere urmatoarele:

 

1. Modernizarea retelelor termice primare pe 42 de km reprezentand circa 8,3% din lungimea retelei primare a sistemului de termoficare. Se asigura imbunatatirea alimentarii cu caldura pentru aproximativ 190.000 de locuitori.
2. Automatizarea a 404 puncte termice dintr-un total de 650 de puncte termice. Rezultatul acestei investitii a fost imbunatatirea alimetarii cu energie termica pentru aproximativ un million de locuitori.
3. Montare de vane de echilibrare pe circuitele de incalzire la un numar de 161 de blocuri, fapt care imbunatateste echilibrarea instalatiilor interioare din apartamente si furnizarea agentului termic, lucru de care beneficiaza aprox. 32.000 de persoane.
4. Montarea de module termice (215 buc) in ansamblul micro 2 si micro 3 din Drumul Taberei si in sectorul 3. Aceste lucrari inlocuiesc instalatiile vechi si cresc randamentul energetic, siguranta si securitatea instalatiilor interioare, reducand costurile de exploatare/mentenanta, beneficiand circa 65.000 de persoane.
5. Modernizarea a 9 centrale termice cu o capacitate de 70 kw, dintr-un total de 49 de centrale termice, fapt ce a imbunatatit alimentarea cu energie termica pentru aprox. 9.000 de persoane.
6. 6.    Se desfasoara in continuare proiectul Contorizarea vanzarii de caldura si apa calda – proiect cofinantat de Banca Europeana de Investitii si derulat de Primaria Municipiului Bucuresti.  

 

Etapa I a acestui proiect a fost finalizata in prima parte a anului 2009, fiind contorizate un numar de 12740 de scari de bloc, din cadrul a 5653 de imobile. In a doua parte a anului 2009, a inceput implementarea etapei a II a a proiectului, care prevede contorizarea unui numar de inca 4000 de scari de bloc, din cadrul a circa 1800 de imobile. Este de remarcat ca prin aceasta investitie beneficiaza circa 400-450 de mii de locuitori ai Bucurestiului. Valoarea acestui proiect poate fi evidentiata de cateva elemente :  

• la nivelul intregului oras reducerea consumului de energie termica de la 5.842.891 gigacalorie la 3996.788 gigacalorie, fara a fi afectata calitatea agentului termic ajuns la nivel de unitate locativa.
• permite economii atat la nivelul bugetului statului si bugetului local, dar si la cel al consumatorului individual. Economiile in favoarea consumatorului individual sunt estimate la nivelul etapei I la circa 52.410.500 de euro.  Cu alte cuvinte, daca nu se realiza si nu continuam programul de contorizare, populatia ar fi platit pana acum cu 52.410.500 de euro mai mult.
• Alt efect benefic la nivel de consumator individual se refera la consumul de apa calda, care s-a redus de la 9 metri cubi/persoana/luna la 2,5 metri cubi/persoana/luna.

 

Deci cetateanul nu mai plateste pierderile datorate avariilor si risipei, ci plateste doar ce consuma el.

 

 

1. Una dintre problemele cele mai dificile pe care le are de rezolvat municipalitatea este problema agentului termic si respectiv a costului gigacaloriei in continua crestere. Avem reale ingrijorari si preocupari asupra modului in care populatia, cetatenii acestui oras vor putea suporta costurile apei calde si caldurii in perioada urmatoare, si mai ales in perioada de iarna. Ne gandim in mod serios si facem tot felul de scenarii sa incercam sa sprijinim cat mai mult populatia in aceasta problema. Dar acestea sunt solutii de moment, noi trebuie sa rezolvam cu toata fermitatea si autoritatea cauzele reale ale acestei situatii. Si atunci, ajungem la RADET, care este Regia Autonoma care integreaza productia, furnizarea, distributia si serviciile energetice catre bucuresteni. Aici trebuie actionat in numele cetatenilor.

Masuri de eficientizare si rentabilizare a RADET-ului se vor reflecta in mod benefic asupra costurilor gigacaloriei. Deci la

cat plateste cetateanul pentru apa calda si caldura.

Am constatat probleme grave ca de pilda :

– existenta unei structuri a fortei de munca mult supradimensionata. – Mecanisme greoaie si ineficiente ;

– costuri  mari atat pentru exploatarea sistemelor cat si pentru administratie ;

– nivel de responsabilitate redus din partea operatorului ;

– pierderi tehnologice cauzate de infrastructura tehnica de productie transport, furnizare, contorizare veche.

– Inmultirea debransarilor de la sistemul de termoficare din cauza competitiei cu furnizorii de gaz natural ;

– pierderi financiare si datorii istorice care opresc modernizarea si dezvoltarea societatii ;

– deficiente manageriale ;

– plan de revizii si reparatii total insuficient ;

– costul gigacaloriei este mare pentru ca incorporeaza influente importante ale costurilor mari de functionare defectuoasa a CET-urilor ; iar 20-25% din acest cost reprezinta cheltuieli de tranzitare a gazului necesar prin isntalatiile Distrigaz.

Opinia publica trebuie sa cunoasca faptul ca RADET este sub controlul Consiliului General care are reprezentanti prin consilieri, membri in Consiliul de Administratie, care raspund direct de conducerea executiva si de managementul acestei societati. Din pacate, parghiile de actiune ale Primarul General sunt mult limitate, desi stim exact ce trebuie facut. Noi, ca Primarie Generala incercam an de an sa subventionam aceasta activitate, in interesul populatiei, dar din pacate si resursele noastre sunt limitate. RADET-ul ca si RATB-ul sunt doua gauri negre la bugetul local dar inteleg sa subventionez locuitorii Bucurestiului si nu prostul management sau « pierderile » de alta natura.

 

In privinta RADET-ului vizez cateva lucruri:

–         finalizarea strategiei energetice a Municipiului Bucuresti;

–         auditarea institutionala tehnica si financiara si

–         controlul modului in care este gestionata si administrata aceasta Regie

–         Realizarea unui program de masuri pentru reorganizare si restructurare RADET

–         Accelerarea procesului de modernizare a infrastructurii si implementarea rapida a proiectelor de investitii conform necesitatilor reale de reabilitare si modernizare.

–         Reducerea costurilor de operare prin optimizarea proceselor.

–         Utilizarea mai eficienta a banilor prin care subventionam activitatea RADET-ului, care trebuie fie sa se duca cat mai direct la cetatean, fie sa se duca direct in costul de productie al agentului termic, cum ar fi de pilda achizitia directa a combustibililor.

• In fond, obiectivul principal este ca cetatenii Bucurestiului sa beneficieze de un agent termic (apa calda si caldura) de calitate si suportabil ca pret pentru majoritatea populatiei.

 

VI – SERVICIUL DE ILUMINAT PUBLIC

 

Serviciul de iluminat public este nu numai o necesitate functionala dar are un impact major si asupra esteticii orasului si a sigurantei cetateanului. Gestionarul acestui serviciu este pe baza de contract, de ani de zile, societatea Luxten. Fara a contesta elementele pozitive ale activitatii acestei societati, trebuie sa imi exprim si multele nemultumiri pe care le am in fata neimplinirilor din activitatea lor. Cu toate acestea, in acest domeniu in perioada ultimilor doi ani municipalitatea a realizat cateva lucruri importante din care enumar :

a.-Implementarea in sistemul de iluminat public cu Tehnologie LED, care a redus consumul de energie cu 45-50% si costurile de intretinere cu pana la 15-20% fata de solutiile clasice, in conditiile unei durate de viata la 15 ani, comparativ cu 5 ani. In 2009 s-au montat un numar de 1507 aparate de iluminat cu tehnologie LED, obtinandu-se o economie de energie de circa 18% din consumul anterior prin solutii clasice.

–         Pentru anul 2010, avem in vedere inca 2500 de puncte luminoase pana la aceasta data montandu-se deja 390 de aparate. Programul se extinde in acest an si pe strazi laterale si aleile dintre blocuri.

b.-Implementarea de proiecte pilot de reducere si gestionare a consumului de energie electrica prin montarea unui dispozitiv economizor de energie bazat pe inlocuirea balasturilor electromagnetice cu balasturi electronice si a carui performanta este mai mare, reducand consumul intre 24 si 32 %.

c. –extinderea iluminatului public in zone cu deficiente. In anii 2008-2009 s-a extins cu un numar de 1130 corpuri de iluminat, 318 prelungiri, 1052 stalpi de iluminat public si 72 de km retea iluminat public.

d.– Avem un plan de coordonare anual si o strategie de dezvoltare multianuala in care, incepand cu anul 2008, s-au efectuat lucrari de modernizare instalatii de iluminat public intr-un sistem integrat, coordonandu-se aceste lucrari cu lucrarile de modernizare a infrastructurii rutiere de apa, canalizare si asfaltare. Asa s-a procedat pe str. Viitorului – unde s-a efectuat modernizarea a 3,47 km retea electrica si a 159 corpuri de iluminat. Strada Tunari – s-a realizat modernizarea a 2,175 retea electrica si 74 corpuri de iluminat. B-dul Constantin Brancoveanu – modernizare a 2,2 km retea si 100 corpuri de iluminat. Str. Tudor Vladimirescu – modernizarea a 3,6 km de retea si 70 corpuri de iluminat.

f- in baza programului coordonator annual vom proceda la fel cu reteaua de iluminat si corpuri de iluminat in zonele unde se executa acum lucrarile de reabilitare apa, canal si sistem rutier precum strazile din zona zona Aparatorii Patriei, Progresului, Andronache, Ion Creanga.

VII – Un proiect important in modernizarea orasului este REALIZAREA RETELEI METROPOLITANE DE FIBRA OPTICA PENTRU TELECOMUNICATII in municipiul Bucuresti – Asa numitul proiect NetCity realizat printr-un parteneriat public-privat.

De asemenea, canalizatia retelei Netcity este o alternativa viabila pentru reamplasarea in subteran a retelelor de comunicatii electronice, montate aerian, pe stalpi, copaci, garduri, gradini, situatie care, in afara de faptul ca este ilegala, realizeaza un atentat la estetica orasului, dar prezinta si un grad de pericol pentru siguranta cetatenilor.

Din acest motiv, am intreprins si vom intreprinde ca autoritate locala, actiuni concrete de desfiintare a cablurilor si echipamentelor nefunctionale si desfiintarea retelelor aeriene care trebuie reamplasate de catre operatorii de retele electronice in canalizatia Netcity, asigurandu-se continuitatea acestor servicii catre populatie.

Astfel, am actionat in acest sens in Piata Universitatii, in zona Biserica Anglicana, str. Tunari – Alecu Russo, b-dul I.C. Bratianu, b-dul Dimitrie Cantemir, str. Bibescu Voda, Splaiul Independentei si str. Halelor si partial, pe anumite tronsoane de strazi pe b-dul Unirii, b-dul Regina Maria, aleea Dealul Mitropoliei, str. Radu Voda. In urmatoarele doua luni, pe masura ce se vor finaliza lucrarile la reteaua Netcity, vor fi desfiintate retelele aeriene in zonele :

Calea Mosilor – Carol I – Hristo Botev- str. Sfanta Vineri,

          str. Toamnei- str. Academiei

          B-dul Dimitrie Cantemir-b-dul tineretului-Calea Vacaresti

Sos Mihai Bravu (Bucur Obor)- sos Stefan cel Mare – Calea Floreasca

B-dul Dimitrie Pompei – sos Petricani – sos. Fabrica de Glucoza-str. Gara Herastrau – sos Pipera

Sos Colentina – sos. D-na Ghica

Dinamica de evolutie a acestui proiect este urmatoarea :

–         s-a terminat etapa pilot, care a inceput pe 30 iunie 2008, si care a constat in realizarea a 12 km de canalizatie principala si 3 km de canalizatie secundara, reteaua intrand in exploatare in iunie 2009, iar cablurile aeriene din aceasta zona au fost dezafectate pana in luna august 2009.

• Ne aflam in desfasurarea etapei I a proiectului, care are o lungime de aproximativ 900 de km, (din care 300 de km retea principala si 600 de km retea distributie). Lucrarile au inceput in luna septembrie 2009, la sfarsitul lunii iunie 2010 erau realizate 70 de kilometri, pana la sfarsitul lui decembrie 2010 se vor mai realiza 155 de kilometri, si pana in luna mai 2011, inca 75 de kilometri, astfel incat 600 de km de retea de distributie din prima etapa vor fi finalizate pana la sfarsitul anului 2012.

 

VIII – ORASUL ARE NEVOIE DE CURATENIE.

Cresterea gradului de salubrizare în Municipiului Bucuresti si asigurarea unor servicii de calitate pentru toti cetatenii orasului reprezinta prioritati clare. Trebuie sa recunosc ca s-au facut progrese evidente dar mai sunt multe lucruri de facut pentru ca suntem inca departe de nivelul oraselor europene.

In acest domeniu, ne-am concentrat pe :

1. 1.    introducerea unui set de reglementari care sa instaleze ordine, disciplina si reguli precise pe baza unor principii clare care guverneaza orice serviciu de salubritate oriunde in lume, care trebuie sa fie unitar pentru toti cetatenii orasului, eficient, coerent si permanent. In acest sens au fost elaborate o serie de proiecte de hotarari alaturi de Consiliul General care pun in aplicare aceste principii, precum 

• Normele de salubritate si igienizare ale Municipiului Bucuresti 
• Regulamentul de Organizare si Functionare a serviciilor Publice de salubrizare în Municipiul Bucuresti
• Strategia de dezvoltare si functionarea serviciului public de salubrizare în municipiul Bucuresti
•  Hotarâre privind unele masuri de asigurare a salubrizarii terenurilor virane în Municipiul Bucuresti
• Hotarâre privind  unele masuri de asigurarea salubrizarii prin  spalarea cu jet de apa sub presiune a carosabilului
• Hotarâre privind aprobarea unor masuri si actiuni pentru organizarile de santiere de constructii si demolari din municipiul Bucuresti.

 

Aceste proiecte au fost supuse dezbaterii publice, au fost incluse propunerile cetatenilor si au fost înaintate Consiliului General al Municipiului Bucuresti pentru  dezbatere si aprobare. 

1. Am inceput un program concret de salubrizare a terenurilor virane. Remarc aportul exceptional pe care il aduc in aceasta activitate, reprezentantii societatii civile prin ONG-uri.
2. S-a realizat un proiect concret de management integrat al deseurilor, avand ca obiective principale constientizarea si educarea populatiei privind colectarea selectiva a deseurilor. In acest sens s-au amplasat un numar de 1228 de containere de diverse dimensiuni ( 1,1 m³, de 2,5 m³  si 3 ^m3) care permit colectarea selectiva a deseurilor de hartie, plastic si sticla.  

Tot in cadrul acestui proiect s-au introdus in marile parcuri sisteme de trei containere semiingropate, de dimensiuni mai mari.

1. Urmeaza reglementari clare privind tratatarea si neutralizarea deseurilor si obtinerea de subproduse (energie termica si energie electrica)
2. O mare problema care trebuia sa fie rezolvata demult este existenta unui sistem de gestionare a deseurilor din constructii situatie pe care o vom reglementa cat mai repede posibil prin implementarea unui sistem care va recicla componentele din deseurile de constructii si va neutraliza componenta periculoasa a acestora.
3. 6.    Dupa cum ati vazut, si cum multi m-au incurajat, iarna care a trecut, desi a fost grea, parca a fost altfel decat alte ierni din Bucuresti. Concret ma refer la lungile perioade in care In Bucuresti a existat ninsoare si polei, si in ciuda acestora, in Capitala, mai ales pe arterele principale, s-a circulat in conditii bune. Deci daca ne implicam ca autoritate locala si luam masurile adecvate in timp real se poate sa depasim si aceste dificultati. Trebuie sa apreciez efortul pe care l-au facut operatorii de salubritate in acele perioade, care au asigurat practicabilitatea drumurilor în permanenta. Am elaborat si aplicat un Program unitar de masuri si actiuni pentru deszapezire si combaterea poleiului in iarna acestui an si am convingerea ca va deveni regula de respectat in fiecare iarna, oricat de grea ar fi ea, astfel incat bucurestenilor sa nu li se mai parca iarna in oras un cosmar.

 

IX – AM INTRODUS TOALETE ECOLOGICE, MOBILE SAU AUTOMATE, amplasate pe domeniul public, in zone cu aflux mare de populatie, piatete sau intersectii sau in zone unde se organizeaza evenimente de amploare. Au fost introduse circa 600 de toalete ecologice mobile, 10 toalete ecologice automate. Urmeaza instalarea a inca 34 in diverse locatii cu trafic intens, a 11 toalete automate in perimetrul spitalelor si a 5 la capetele liniilor RATB foarte circulate. Mentionez ca exista 30 de toalete ecologice destinate persoanelor cu dizabilitati.

 

X – CETATENII AU DREPTUL LA UN TRANSPORT URBAN CIVILIZAT. Serviciul de transport public de persoane este una dintre cele mai dificile sarcini pentru orice municipalitate.

Transportul urban este esential pentru functionalitatea orasului si pentru dezvoltarea lui, cu atat mai mult cu cat in marile metropole ale lumii in care fenomenul aglomerarii a crescut enorm, acesta devine in ce in ce mai mult una dintre solutiile viabile de ameliorare si rezolvare a acestei probleme.

Trebuie sa precizez de la inceput ca si aceasta Regie, ca si RADET-ul se afla in coordonarea Consiliului General, ai caror reprezentanti fac parte din Consiliul de Administratie ai RATB-ului, si deci sunt direct implicati si raspunzatori de conducerea executiva si modul in care se desfasoara activitatea de management. Si, din pacate, ca si la RADET, RATB-ul este a doua gaura neagra a bugetului local, deoarece si aici avem deficiente de gestiune a resurselor umane, financiare si materiale si inca multe disfunctionalitati care ne situeaza departe de standardele de calitate.

Si tot din pacate, parghiile de interventie si control ale Primarului General asupra acestei activitati, sunt mult limitate.

Constient de responsabilitatea pe care o am ca Primar General in fata cetatenilor, m-am implicat cat am putut in optimizarea si eficientizarea acestei activitati.

          Astfel:

1. Am fost preocupat sa asigur in bugetul orasului acel nivel de subventie care sa fie suportul financiar pentru mentinerea tarifelor la niveluri rezonabile si acceptabile pentru populatie, dar si a functionarii Regiei.
2. Prin lucrarile efectuate de Primaria Generala la nivelul infrastructurii stradale, prezentate anterior, am cautat sa se asigure conditiile normale de rulaj pentru mijloacele de transport ale RATB-ului.
3. Pentru functionarea orasului si in interesul cetatenilor, m-am implicat in estomparea conflictelor de munca aparute intre lucratori, sindicate si conducere. Se risca paralizarea activitatii orasului.
4. Acordam in continuare o atentie deosebita unor categorii sociale, in subventionarea costurilor calatoriilor, cum ar fi la pensionari, elevi, studenti.
5. Ne preocupa in mod permanent imbunatatirea parcului de tramvaie, autobuze si troleibuze, fiind in negociere pentru obtinerea unor credite BEI si BERD pentru achizitionare de tramvaie, troleibuze si autobuze.
6. Vizam sa sustinem RATB-ul, inclusiv in coproductia de material rulant, cu firme de prestigiu internationale, care sa permita atat cresterea performantelor tehnologice a vehiculelor utilizate, cat si realizarea de venituri proprii pentru sustinerea complexei activitati pe care o desfasoara.

 

1. 10.       Cetatenii Bucurestiului au dreptul la SERVICII DE SANATATE DE CALITATE.

 

• Este un fapt pe care nu mai trebuie sa il demonstrez ca grija fata de sanatatea semenilor tai este esentiala. Pentru mine, stiti bine ca a fost un scop si un ideal.
• A fost unul dintre motoarele care m-au determinat, care m-au impulsionat ca atunci cand am castigat mandatul de primar sa preiau cat mai mult si din aceasta obligatie morala fata de cetatenii Bucurestiului.
• Multi au contestat acest lucru, multi au fost impotriva, dar timpul a aratat ca decizia fata de bucuresteni a fost corecta.
• Acum un an si jumatate am infiintat Administratia Spitalelor printr-un program pilot de preluare a 18 spitale bucurestene din administarea Ministerului Sanatatii in administrarea Primariei Capitalei.

–         Dupa un an jumatate, Bucurestiul a devenit un exemplu la nivel national in acest sens si alaturi de municipiul Oradea a fost orasul care a declansat un proces amplu, la nivel national, care trebuia sa se intample de multi ani, respectiv descentralizarea sistemului sanitar.

–         Pe modelul Bucurestiului si Oradei, descentralizarea sistemului sanitar a devenit in acest an operationala, efectiv, prin modificarea legislatiei dupa principiile propuse de Bucuresti si cu aportul real al actualei conduceri a Ministerului Sanatatii.

• Acum putem spune ca descentralizarea, prin apropierea deciziei manageriale de comunitate, va duce in mod cert la eficientizarea sistemului sanitar si la satisfacerea cator mai multe necesitati ale populatiei in acest domeniu.
• Zilele acestea, alaturi de cele 18 spitale, mai preluam inca trei, astfel incat responsabilitatea municipalitatii este pe 21 de spitale din cele 45 ale Bucurestiului.

 

• Cand am preluat spitalele acestea erau subfinantate si pline de datorii desi in perioada de criza, Primaria Generala a asigura plata cheltuielilor de baza astfel ca cele 18 spitale nu au in prezent datorii.

Prin acoperirea cheltuielilor de baza a spitalelor efectul a fost benefic in favoarea pacientilor, deoarece s-a degrevat bugetul spitalelor de astfel de cheltuieli, iar acesti bani s-au dus in directia achizitiei de medicamente, consumabile, in cresterea calitativa a actului medical.

Ba, mai mult, am reusit sa trecem si la investitii prin care am realizat modernizarea unitatilor spitalicesti, am demarat lucrari de reabilitare a spatiilor medicale, simultan cu achizitia de echipamente de inalta performanta.

• Putem afirma cu certitudine ca dupa un an jumatate, cele 18 spitale arata altfel, in sensul bun, iar unele au devenit unitati medicale de referinta pentru Capitala.

Va pot da cateva exemple de investitii concrete:

1. Un departament modern de chirurgie hepatică la Spitalul SF Maria, unitatea fiind a doua după cea de la Fundeni care poate realiza rezecţii hepatice. Spitalul „Carol Davila” are un compartiment complet nou dotat la standarde europene şi un centru de dializă de înalt nivel. Tot aici funcţionează un microscop electronic unic în România
2. La Spitalul Colentina a fost echipata secţia de gastroenterologie cu echipamente de ultimă generaţie, şi au fost reabilitate clinicile medicala, cardiologie şi neurologie.
3. Spitalul Clinic Colţea are prin grija Municipalităţii cel mai nou centru de radioterapie oncologică din România, dotat cu aparatură şi echipamente de ultimă generaţie, ce vor fi utilizate în tratamentul cancerului. Am inaugurat recent, poate vă amintiţi, noul centru şi corpul A al Spitalului Clinic Colţea, clădire declarată monument istoric, care a fost renovată respectînd vechiul plan al unităţii sanitare. Centrul de radioterapie oncologică a fost dotat cu două acceleratoare lineare. După aproape opt ani în care lucrările la spital au trenat, iată că am reuşit să facem ca bătrânul edificiu sanitar să reintre în rîndul celor mai moderne unităţi sanitare din România.
4. La Spitalul Burghele a fost pusă în funcţiune camera gama si modernizat blocul operator.
5. La Spitalul Cantacuzino s-a dat in in functiune blocul operator ultra modern, si in premiera s-a introdus un sistem de poştă pneumatică, pentru trasferul probelor de laborator recoltate de la pacienti.
6.  La Spitalul Foişor, cu profil de ortopedie, s-au modernizat salile de operaţie, s-a achizitionat aparatura de radiologie de inalta performanta, aici funcţionând si un program unic în România în domeniu protezarii soldului.
7. Spitalul Malaxa a cunoscut o refacere totala, inaugurandu-se si un bloc operator ultramodern.
8. Spitalul de Stomatologie, care desi asigura urgenta permanenta pentru tot orasul, nu beneficiase de peste cinci decenii de nici o investitie majora. S-au achizitionat echipamente de ultima generatie pentru imbunatatirea actului medical.
9. La Spitalul Filantropia a fost montat un aparat nou de ecografie si a fost reabilitată reţeaua de apă şi canal, urmând să se demareze lucrările de mansardare.
10. Spitalul Sf Luca poate fi astăzi un model de clinică pentru patologia vârstnicului şi pentru boli cronice. La Spitalul SF Luca există o clinică modernă pentru recuperare, iar saloanele au fost dotate cu echipamente noi. 

As dori sa fac o precizare clara: prin coordonarea si mobilizarea altor structuri care tin de Primarie, in afara de cladirile si utilitatile in echipamente ale spitalelor respective, am realizat lucrari perimetrale ale acestor spitale in care s-au reparat alei, s-a imbunatatil iluminatul si semnalistica si s-au facut amenajari peisagistice, unele aproape spectaculoase, astfel incat curtea unor spitale arata aproape ca niste parcuri, ceea ce are un efect benefic asupra psihologiei pacientilor, in afara de avantajele de estetica si civilizatie.    

 

Aceste eforturi permanente, de natura administrativa, s-au reflectat in mod evident si asupra cresterii calitatii si performanei actului  medical in aceste unitati. Numai anul trecut s-au obtinut indicatori de exceptie astfel incat la 4265 numar total de paturi s-au inregistrat peste 222.000 de pacienti externati, cu o durata medie de spitalizare de 6 zile si cu un grad mediu de ocupare de peste 80%, in conditiile in care a avut loc concomitent si o crestere semnificativa a indicelui de complexitate a cazurilor.  

 

Vom continua eforturile pentru cresterea calitatii actului medical si vom continua investitiile atat in cresterea performantei aparaturii medicale, a dotarilor tehnice dar si a cladirilor. Avem in vedere ca prin investitiile directe sau in parteneriat public-privat, sa realizam in anii urmatori urmatoarele obiective:

–         Spitalul de copii Victor Gomoiu, care va suferi transformari ample, printre care si infiintarea si unei clinici de chirurgie cardiovasculara pentru copii, unitate care Bucurestiul nu o are pana in prezent.

–         Spitalul de Boli Cronice „Sf Luca” va beneficia de investitii in dezvoltarea serviciilor de geriatrie prin extinderea cu inca un etaj a pavilionului central

–         Spitalul de Stomatologie va creste in capacitate printr-un nou corp de cladire care va creste capacitatea functionala si tehnica in concordanta cu cerintele populatiei Bucurestiului.

–         Avem intentia sa imbunatatim sistemul ambulatorial pe fonduri structurale europene, la aproximativ patru spitale.

• In afara de activitatea de spitale, Administratia Spitalelor a preluat o sarcina importanta, respectiv administrarea a 610 cabinete medicale din care 304 sunt de pediatrie, 149 de stomatologie, 157 in gradinite si de asemenea, avem in grija, prin Administratia Spitalelor, o parte din asistenta medicala pentru studenti, care se face prin 7 cabinete stomatologice, 9 cabinete de medicina generala si un centru medical atat pentru urgente cat si pentru consultatii.
• Pentru ca apartinem comunitatii bucurestene, suntem implicati in mod direct si nemijlocit si in alte actiuni care privesc cetatenii Bucurestiului. Astfel, am actionat si vom actiona in folosul cetatenilor in timpul perioadelor de canicula sau a perioadelor cu ger si caderi masive de zapada (mai ales in cazul oamenilor fara adapost) si in campanii de vaccinare cum a fost si anul trecut, in campania de vaccinare antigripala in care am intervenit prompt pentru protectia populatiei.

 

1. Toti cetatenii au drepturi egale, toti cetatenii au nevoie de PROTECTIE SOCIALA.

• Gradul de civilizatie al unei colectivitati umane este dat si de nivelul spiritului comunitar si de solidaritate intre indivizii acelei comunitati.
• Primaria Generala prin Directia de Asistenta Sociala a derulat in anii 2008, 2009 si 2010 si in prezent, ample activitati in acest domeniu.
• Este o activitate care, din pacate, este mai putin cunoscuta de opinia publica, dar este de un real folos si de un spirit umanitar desavarsit.
• Muncipalitatea, in calitate de cofinantator sau unic finantator, pentru a veni in sprijinul cetatenilor din Bucuresti a participat la o serie de proiecte si programe sociale care au vizat in special sprijinirea unor anumite categorii de persoane care au nevoie de real ajutor ca: tinerii care consuma droguri, alcool, copiii strazii, batranii cu venituri reduse, persoanele fara adapost, persoanele cu dizabilitati.
• Ar fi multe de spus la fiecare program in parte, pentru ca mi-as dori sa le intelegeti, sa va implicati, sa va sensibilizati pe dumneavoastra si opinia publica. Vreau sa va prezint cateva dintre acestea:

1. 1.    Programe pentru consumatorii de droguri:
2. Programe de sprijin al persoanelor cu dizabilitati: s-a infiintat centrul pentru copii cu autism sau cu tulburari de spectru autist,
3. S-a infiintat centrul de asistenta destinat agresorilor familiali, cu titlul “O noua sansa”
4. S-a infiintat Centrul de prevenire a tentativelor de suicid la copii si adolescenti impreuna cu spitalul Dr. Obregia,
5. S-a continuat in colaborare cu fundatia Crucea Alb-Galbena proiectul “Centrul pilot de coordonare a serviciilor de ingrijire la domiciliu” a persoanelor defavorizate (varstnici, persoane cu dizabilitati, bolnavi cronici)
6. S-a realizat proiectul “Din grija pentru bunicii nostri” prin care se asigura o masa calda zilnica pentru persoane varstnice cu venituri mici.
7. S-a realizat centrul de informare si consiliere pentru persoanele de etnie rroma
8. Am demarat proiectul social “asigurarea protectiei persoanelor adulte fara adapost” de pe raza orasului Bucuresti, pe perioada de iarna in cadrul caruia persoanele strazii au fost gazduite in centre sociale pentru a fi ferite de pericolul de inghet si foame. Numai in aceasta iarna au beneficiat de adapost, ingrijire si masa peste 900 de persoane.
9. Impreuna cu organizatii nonguvernamentale s-au organizat programe de educatie si informative cu teme de tipul “scoala cea mai utila – munca a copilului”, “Copiii educati, nu exploatati”, “Copiii cu maini muncite, dar de joaca”
10. In anul 2010, s-au preluat cantinele de ajutor social de pe raza Bucurestiului in vederea asigurarii si acoperirii nevoilor reale ale cetatenilor cei mai defavorizati din oras
11. S-a infiintat Complexul de Servicii Socio-Medicale a Municipiului Bucuresti prin infiintarea a doua centre de asistenta in care se ofera o gama larga de servicii, destinate persoanelor varstnice, cu dependente de ingrijire in special ale celor cu Alzheimer.
12. Primaria Generala impreuna cu Agentia Nationala pentru ocuparea Fortei de Munca  si Ministerul Educatiei, a demarat proiectul “Mai multe centre de ingrijire pentru copilul tau, mai multe oportunitati de angajare pentru tine”care consta in dezvoltarea de servicii si programe care stimuleaza calificarea si recalificarea persoanelor si includerea lor in piata muncii.
13. Am initiat un program pentru imbunatatirea managementului serviciilor publice si identificarea nevoilor sociale la nivelul Bucurestiului, astfel incat in scurt timp sa putem elabora un plan strategic de revizuire a tuturor serviciilor sociale pe raza intregului oras.
14. 14.                       Si, in fine, am initiat un nou proiect in  parteneriat cu Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti si Fundatia “Joyo” care consta intr-o campanie de prevenire a abandonului scolar numit “Scoala e de partea ta”.
    1. 12.       Cetatenii trebuie SA TRAIASCA NU NUMAI SA LOCUIASCA in orasul lor.

 

Este un lucru bine stiut ca in toata lumea se acorda din ce in ce mai mare importanta mediului inconjurator.

Din  acest motiv ne-am fortificat atentia si ne-am intensificat actiunile in acest domeniu care, din pacate a fost neglijat mult timp.

Preocuparea noastra in aceasta directie s-a desfasurat pe multiple planuri.

Astfel:

                                                 i.      Prin Directia Mediului si Educatie Eco-civica si cu implicarea si sprijinul multor ONG-uri s-au facut numeroase actiuni.

                                              ii.      In domeniul Analizei Calitatii Mediului s-a realizat monitorizarea si raportarea periodica a stadiului indeplinirii masurilor din planul local de actiune pentru mediu precum si elaborarea si revizuirea programului integrat de gestiune a calitatii aerului

                                           iii.      Demararea unor proiecte de referinta ca “Reabilitarea Urbana a Malurilor Raului Dambovita” si proiectul “Acoperisuri Verzi”

                                           iv.      Initierea impreuna cu departamentul de salubritate a proiectului “Capitala creste verde”, avand ca principale obiective terenurilor virane si reducerea depozitarii necontrolate a deseurilor

                                              v.      Am demarat programul de masuri si actiuni pentru gospodarirea si infrumusetarea municipiului Bucuresti, in cadrul caruia au avut loc mai multe actiuni, in sensul salubrizarii integrale a marilor bulevarde, refacerea si inlocuirea cosurilor de gunoi, colectarea deseurilor vegetale si a altor tipuri de deseuri, indeosebi a celor voluminoase.

                                           vi.      Actiuni energice de verificare a parcurilor, lacurilor si zonelor de agrement. Actiunile au vizat practic toate lacurile si parcurile de pe teritoriul Bucurestiului, din toate sectoarele, fie ca sunt in administrarea ALPAB-ului sau a ADP-urilor.

                                        vii.      O actiune cu caracter permanent este aceea de verificare a agentilor economici, a caror activitate are impact asupra mediului.

                                     viii.      O preocupare constanta este evaluarea calitatii apelor uzate deversate in reteaua municipala de canalizare

                                           ix.      Monitorizarea si realizarea de evaluari periodice ale modului in care se respecta legislatia de mediu in vigoare, precum si starea tehnica si functionala a echipamentelor de retinere a noxelor cu potential de poluare a aerului, apei si solului.

                                              x.      In colaborare cu Directia de Inspectie si Control din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti a fost redat spaţiului verde o suprafaţă de aproximativ 65.000 mp, prin desfiintarea contructiilor ilegale.

                                           xi.      Realizarea Cadastrului Verde al municipiului Bucuresti, respectiv un registru al spatiilor verzi, este un deziderat vechi al tuturor  administratiilor anterioare si o necesitate pentru gospodarirea corecta si rationala a spatiilor verzi de pe teritoriul Bucurestiului. Noi am reusit sa demaram acest proiect, care este in curs de realizare.

                                        xii.      O atentie deosebita a directiei de mediu a fost activitatea depusa in managementului zgomotului urban. In acest domeniu s-au realizat:

–         Sistemul de monitorizare si harta de zgomot

–         Strategia de zgomot ambiental si planul concret de reducere a nivelului de zgomot la nivelul Bucurestiului

–         Impreuna cu brigada de Politie Rutiera s-au luat masuri pentru reducerea zgomotului produs de vehicule in trafic, mai ales a zgomotului motocicletelor si a zgomotului produs de unele terase pe timpul noptii, in parcuri sau zone locuite.

                                     xiii.      O dimensiune cu totul particulara si specifica in domeniul mediului a fost educatia eco-civica, desfasurata indeosebi la nivelul copiilor din gradinite si scoli bucurestene sau in diverse institutii, indeosebi in invatamant. In perioada celor doi ani s-au derulat un numar de 547 de activitati in domeniul educational.

                                      xiv.      Vital pentru pentru cetatenii Bucurestiului, dar si pentru intregul mediu inconjurator din sudul tarii este proiectul Glina. Acesta consta in realizarea unei statii de mare capacitate de epurare a apelor Bucurestiului. In acest fel va fi redusa poluarea mediului in aval de Bucuresti, vor fi stimulate refacerea florei si a faunei.

Proiectul se realizeaza in cadrul unui program ISPA si a fost initiat conceptual in 2004. Executia a inceput in 2006, iar in prezent este realizat in proportie de 95%. In cateva luni vom termina aceasta prima faza si speram ca in cel mai scurt timp, cu sprijinul Comisiei de Mediu de la Bruxelles si cu implicarea Guvernului Romaniei, avand in vedere importanta acestui obiectiv national, sa demaram faza a II a a acestui proiect.

                                         xv.      In viziunea noastra, mediul in care cetatenii se pot recrea, relaxa, plimba este extrem de important. Ma refer la parcurile si lacurile orasului, care sunt adevaratii plamani ai orasului. In acest domeniu s-au realizat multe:

1. Imbunatatirea calitatii fondului verde si a esteticii parcurilor prin amenajari peisagistice uneori de exceptie. In acest sens s-au plantat arbori (peste 20.000) arbusti (peste 23.000) flori (peste 4.200.000 de fire) s-au reabilitat si gazonat parcuri mari, in suprafata de peste 85.000 de metri patrati. De asemenea, s-au realizat amenajari peisagistice, la Fantana Miorita, Ateneul Roman, Universitate, Herastrau, zonele Pescarus si Expo Flora, Parcul Circului, b-dul Unirii – spatii verzi laterale, b-dul Iuliu Maniu zona centrala, parc Sala Palatului, parcul Izvor.
2. S-a realizat cresterea capacitatii spatiilor de recreere pentru copii si tineri: 10 terenuri de sport (Tineretului, Carol 1, Herastrau si Izvor.). S-a realizat skatepark-ul din Parcul Tineretului, la un inalt nivel calitativ, permitand chiar posibilitatea organizarii unor competitii internationale.
3. Au fost finalizate peste 10km de piste de biciclete in Parcurile Herastrau si Tineretului.
4. S-au amenajat patinoare pentru perioada de iarna in parcurile Cismigiu, Unirii si Herastrau.
5. S-au reabilitat terenurile de minigolf din Herastrau si Parcul Floreasca.
6. S-a marit parcul de ambarcatiuni de agrement cu hidrobiciclete, barci si chiar salupe rapide.
7. S-a refacut terenul de baschet in parcul Tineretului si terenurile de sport din cadrul strandului Dambovita.
8. S-au amenajat in parcuri mese pentru sahisti si mese de tenis, si au fost introduse aparate de fitness, inclusiv unele destinate persoanelor cu dizabilitati.
9. Pentru cresterea atractivitatii parcurilor dar si a altor zone, s-au populat lacurilor din parcurile istorice cu pasari exotice (Herastrau, Bordei, Cismigiu), s-au reabilitat fantani arteziene (Piata Revolutiei, Casa Armatei, Sfintii Voievozi, Izvorul Rece, Academia Militara, Parcul Tineretului, Gara de Nord, Zodiac si Carol), s-a efectuat reamenajarea urbana a parcurilor Herastrau, Circului, Carol, Tineretului si Floreasca.
10. Introducerea accesului gratuit la internet in parcurile Herastrau, Cismigiu, Floreasca si Izvor.
11. In perioada sarbatorilor de iarna, parcurile sunt amenajate si decorate adecvat devenind adevarate puncte de atractie.
12. S-au efectuat lucrari de intretinere a lacurilor si parcurilor, prin punerea in siguranta a Barajului Cernica de pe raul Colentina, finalizarea si redeschiderea ecluzei Herastrau, instalarea de aeratoare in lacul Circului pentru reabilitarea florei si ecosistemului acvatic, finalizarea lucrarilor de reparatii la hangar ambarcatiuni lac Herastrau,  reabilitare si sistematizare dig mal stang Cernica, realizarea lucrarilor de sursa de apa independenta, (put), demararea lucrarilor la spatiile de depozitare a gunoiului biodegradabil si transformarea in ingrasamant natural in parcul Herastrau.
13. In permanenta s-au realizat lucrari de intretinere si reabilitare a aleilor, mobilierului urban si iluminatului public.
14. Pentru ca in parcurile Bucurestiului sa existe mai multe facilitati, s-au reabilitat cismelele pe timp de canicula pe timpul verii s-au infiintat puncte de prim ajutor, s-au instalat panouri de informare si s-au amenajat locuri speciale pentru caini, mai ales in parcul Cismigiu si Herastrau.
15. Au fost modernizate strandurile (modernizarea strandului Dambovita) si baile publice din administrarea ALPAB (Baia Grivita), diversificandu-se mult gama de servicii.
16. Inventarierea si reintregirea patrimoniului ALPAB prin intabulare si cadastrarea locatiilor, si s-au recuperat suprafete prin demolarile de terase din parcuri.
17. Administratia a contribuit, in mod substantial, asa cum am mai amintit, la sprijinirea spatiului verde perimetral, de la nivelul spitalelor si scolilor.
18. Parcurile au fost un loc de referinta pentru activitati culturale de mare succes si interes, cum ar fi targul de flori (Parc Cismigiu si Herastrau), Targul de Iarna, Festivalul International de Folclor, Muzici si Traditii in Cismigiu, Cismigiul Copiilor, Oraselul Verde.
19. Administratia Parcurilor in parteneriat cu societate civila si ONG-uri, impreuna cu Directia de Mediu a desfasurat actiuni substantiale de sustinere a campaniei Capitala creste Verde, prin plantari si ecologizari la scoli, gradinite, campusuri universitare si spitale.

 

De remarcat faptul ca multe dintre activitatile Adminstratiei Parcuri s-au facut din venituri proprii, care au crescut de circa 12 ori din activitatile de agrement si inchiriere, sau din productia proprie a materialului verde.

1. Cetatenii au DREPTURILE DAR SI INDATORIRILE lor.

Si vreau sa ma refer la activitatea de ingrijire si protectie a animalelor care, in fond, are mai multe dimensiuni:

–         asigura protectia populatiei in fata animalelor

–         previne aparitia unor boli de masa generate de acestea (rabie sau zoonoze)

–         educarea populatiei, in special a copiilor, tinerilor in sensul dezvoltarii sentimentelor de ocrotire si protectie a animalelor.

In acest domeniu am realizat urmatoarele:

1. 1.    Infiintarea Autoritatii pentru Supravegherea si Protectia Animalelor (ASPA). Obiectivele acestei autoritati sunt:

–         recensamantul periodic al animalelor de companie de pe raza municipiului Bucuresti

–         stoparea abandonului animalelor din proprietatea privata pe domeniul public

–         gestionarea sanitar-veterinara a animalelor fara stapan

–         rezolvarea cazurilor de urgenta sanitar-veterinara

–         monitorizarea respectarii legislatiei privind protectia animalelor

–         preluarea si rezolvarea solicitarilor si reclamatiilor cetatenilor Bucurestiului, printr-un dispecerat municipal special

–         monitorizarea activitatii din adaposturile de animale (caini, pisici, cai etc.)

–         realizarea campaniilor de constientizare a opiniei publice

Putem spune bucurestenilor si iubitorilor de animale ca avem acum un cadru institutionalizat in care se pot realiza actiuni concrete si stabili o ordine si reguli clare si in aceasta activitate.

1. 2.    O problema care exista de mult timp la nivelul Bucurestiului si inca este departe de a fi rezolvata, este problema cainilor fara stapan.

• Am luat urmatoarele masuri:

–         am avut contacte si discutii numeroase cu reprezentantii ONG-urilor de profil pentru a gasi solutii in comun

–         am incheiat parteneriate cu ONG-urile participante (Cutu-cutu, Caleidoscop, Doggy Dog, Vier Pfoten).

–         Rezultatele au fost bune si s-au materializat in sterilizarea a 6.500 de caini in perioada 2008-2009, dintre care circa 4.500 au fost adoptati de ONGuri.

–         In luna iulie 2009 s-a deschis si Adapostul de la Mihailesti pentru cazarea a 500 de caini.

–         In ianuarie 2010 s-au incheiat contracte de prestari de servicii cu medicii veterinari din Bucuresti, in baza unui acord cadru, pentru efectuarea sterilizarii la pretul cel mai scazut. Acordul a fost semnat de circa 15 cabinete medicale veterinare. Aceasta actiune s-a concretizat in faptul ca, in primul semestru a anului 2010, au fost sterilizati inca 2600 de caini.

–         Activitatea ramane in atentia noastra permanenta si avem si alte proiecte si programe impreuna cu ONG-urile, astfel incat intr-o perioada relativ scurta de timp, aceasta problema a Bucurestiului, de zeci de ani de zile, sa fie daca nu eradicata deplin, macar substantial ameliorata.

 

1. Bucurestiul este vocea cea mai puternica in CULTURA romaneasca.

Ca cel mai puternic centru cultural al Romaniei, o prioritate majora a preocuparilor noastre este activitatea in domeniul culturii si turismului. Aceasta se desfasoara pe mai multe directii:

A) In primul rand, PMB finanteaza/subventioneaza si coordoneaza activitatea a 14 institutii de spectacol (teatrele Bulandra, Nottara, Odeon, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul de Revista Constantin Tanase, Teatrul Masca, Teatrul Tineretului Metropolis, Teatrul pentru Copii si tineret Ion Creanga, Teatrul de Animatie Tandarica, Teatrul Excelsior, Opera Comica pentru Copii, Circ Globus Bucuresti).

• De asemenea este finantata si coordonata activitatea unor institutii de cultura de prestigiu ale Bucurestiului cum ar fi Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucuresti (ARCUB), Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic Bucuresti (AMPT), Muzeul Municipiului Bucuresti, Muzeul National al Literaturii Romane, Biblioteca Metropolitana Bucuresti, Scoala de Arte Bucuresti, Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare, Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului – Mogosoaia, Universitatea Populara Dalles si Casa de Cultura Friederich Shiller.

 

Toate aceste institutii municipale de cultura au desfasurat o serie intreaga de activitati structurate astfel:

1. Activitati de investitii efectuate in corelare cu Directiile de specialitate din Primarie, din care remarc:

–         finalizarea lucrarilor la Biblioteca Publica Octavian Goga,

–         restaurare si refunctionalizare a vilei E si vilei D din Palatele Brancovenesti,

–         consolidarea si restaurarea Cuhniei din Palatele Brancovenesti,

–         reamenajarea salii Studio a teatrului Odeon, reabilitarea si modernizarea Salii Atelier a Teatrului de Comedie (deschisa oficiala in decembrie 2009),

–         Modernizarea si extinderea Teatrului de Revista Constantin Tanase, reabilitarea Teatrului de Vara Constantin Tanase.

2.  In doi ani de mandat, proiectele si programele culturale precum si alte activitati au fost multiple, dar as vrea sa subliniez activitatea Teatrelor bucurestene care au realizat peste 3350 de reprezentatii si peste 65 de premiere teatrale si care au participat reputand succese deosebite festivaluri internationale si la turnee in tarile cu importante comunitati romanesti (ex. Canada, Israel, Spania etc.)

3. Ca in fiecare an, pe 19 septembrie, Bucurestiul isi serbeaza cate un an de existenta. Anul trecut a fost un an special pentru ca s-au implinit 550 de ani de la prima atestare a orasului nostru. Cu acest prilej, pe parcursul unei saptamani (12-20 septembrie) s-a desfasurat o gama larga de manifestari culturale.

4. Organizarea primei editii a manifestarii cultural-artistice “Bucuresti cartier de vara”, gazduit in special de parcurile orasului, unde au avut loc spectacole de teatru pentru copii si adulti, precum si concerte de muzica usoara si populara.

5. Festivalul international de teatru pentru copii aflat deja la a V-a editie si organizat de Teatrul Ion Creanga;

6. Festivalul international de folclor aflat deja la editia a III a si organizat de Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare care de la an la an inregistreaza un succes din ce in ce mai mare.

7. Festivaluri pentru copii – Bucurii pentru copii, spectacole de colectie – aflat la V-a editie si organizat de Teatrul Tandarica;

8. Spectacolele si evenimentele organizate de Circul Bucuresti.

9. Festivalul “Teatrul de Noapte”, cu spectacole gratuite dupa ora 20.00,

10. O alta categorie importanta sunt evenimentele muzicale din care as vrea sa remarc cateva, cum ar fi stagiunea muzicala estivala Cismigiu si festivalul Bfit, cu spectacole complexe in care se imbina trei arte, teatrul, muzica si dansul.

11. Festivalul de Muzica clasica, aflat la editia a IV-a, si festivalul international “Viata e frumoasa” organizat de PMB impreuna cu ArCub si Teatrul de Opereta Ion Dacian.

12. Bineinteles ca nu pot lipsi evenimente speciale pentru copii si tineret, din care remarc Festivalul de Teatru al Liceenilor “Jos Palaria”, festivalul international de teatru pentru elevi “George Constantin”, festivalul studentesc “Saptamana arhitecturii”, Sarbatoarea copiilor Concordia, “Toamna Baladelor” si stagiunea de teatru in licee.

13. Desigur institutiile de cultura ale Bucurestiului participa si la alte evenimente de tip “evenimente festive” din care remarcam Gala Premiilor Uniter, Ziua Europei, Revelionul din fiecare an, Gala premiilor pentru cultura si arta.

14. Evenimente de arta contemporana cum ar fi Urban Art,

15. Evenimente culturale educationale, cum ar fi Ora Pamantului, Festivalul de Carte si Arte, Orasul de sub Oras,

16. Organizarea de expozitii cum ar fi expozitia de arta nationala Fi BarArt, si expozitii de fotografii.

17. Un factor activ in viata culturala a orasului il are Centrul de Conservare si Valorificare al Traditiei si Creatiei Populare. As enumera doar cateva dintre evenimentele organizate de acest Centru:

–         expozitia de icoane si concerte corale si pascale “Drumul Crucii”;

–         festivalul international de folclor, muzici si traditii in Cismigiu,

–         Organizarea targurilor de mestesugari,

–         Crearea cinematografului etnografic in parcul Cismigiu.

–         proiectul “Traditii de Craciun si de Anul Nou”.

• Sunt remarcabile participarile acestui Centru la proiectele externe prin care se promoveaza imaginea Capitalei si implicit a Romaniei, cum ar fi festivalul National Hipodrum Arena – Ankara, si expozitia de pictura si grafica “Povesti de iarna” de la Venetia.

 

B)  O alta dimensiune a activitatilor culturale in care ne-am implicat este aceea de restaurare a lacaselor de cult. Consideram ca acestea fac parte in afara de spiritualitatea romaneasca dar si din nepretuite bunuri de patrimoniu. Pentru aceste considerente am contribuit la lucrari de reparatii, restaurare, conservare si reconditionare de cladiri, restaurare de mobilier bisericesc, restaurare de pictura, lucrari de instalatii la mai multe lacase de cult de pe teritoriul Bucurestiului (Arhiepiscopia Romana, Parohiile Negustori, Selari, Udricani, Foisor, Mantuleasa, Bucur Ciobanul, Manu Cavafi, Stavropoleos, Sfantul Anton-Curtea Veche, Sfantul Nicolae dintr-o Zi, Schitu Darvari dar si lacasuri ale unor minoritati etnice sau religioase cum ar fi Templul Coral sau Biserica Reformata Calvineum).

C)  Un oras are valoare culturala si turistica prin patrimoniul sau de monumente.

• Era firesc, dorindu-ne ca orasul nostru sa aiba identitate, forta de atractie dar sa si aratam ca ne respectam cum se cuvine valorile autentice, sa acordam o atentie deosebita acestui domeniu al monumentelor. In acest sens am realizat in cei doi ani de mandat urmatoarele:

 

1. Lucrari de conservare si restaurare la un numar de 19 monumente (Nicolae Balcescu, Teodor Niculuta, George Cosbuc, Alexandru Sahia, Gigantii, Fantana 1906 (aflate in Parcul Carol), Monumentul Dobrogeanu-Gherea (aflat in C.A. Rosetti), Monumentul Eroilor Patriei (Piata Eroilor), Monumentul Haralambie Botescu (Piata Buzesti), Monumentul Eroilor de la 1916-1918 – Comuna Grivita (aflat pe strada Elocintei, blvd Gloriei ), Monumentul Avantul Gloriei (Piata Walter Maracineanu), Monumentul Spatarul Mihai Cantacuzino (curtea Spitalului Coltea) si Monumentul Diana (Gradina Cismigiu), Monumentul Trupelor de Geniu (de la Leu), Monumentul Dinicu Golescu, Monumentul Miguel Cervantes (Piata Spania), si Monumentul Chopin).
2. Desigur, s-a asigurat in permanenta intretinerea statuilor reprezentative ale orasului.
3. S-au realizat lucrari noi din care as vrea sa remarc monumentele Marin Preda (Parcul Bordei), Maternitate (parcul Kiseleff), Fluturi (Parcul Kiseleff), Omul, Timpul, Spatiul (Str. Sf Dumitru-Str. N Tonitza), Voievodul Serban Cantacuzino (Aleea Mitropoliei), Vioara Sparta (zona Coltea).
4. Sunt realizate si urmeaza a fi instalate statuia lui Carol I, primul Rege al Romaniei si intemeietorul statului modern roman, si cea a grupului statuar al lui Caragiale si al personajelor sale numit Caruta cu Paiate, care urmeaza sa fie amplasat in fata Teatrului National
5. Continuand aceste activitati s-au organizat concursuri de realizare a altor monumente, cu mari personalitati ale istoriei Romaniei cum ar fi Statuia lui Ferdinand, al doilea mare rege al Romaniei, Statuia lui Kiseleff si cea a lui A.I. Cuza
6. In perioada imediat urmatoare, pentru ca o buna parte din ele sunt deja realizate vom demara proiectul Monumente Istorice din Bucuresti – Iesire din Anonimat, care va consta in marcarea unui numar de 400 de monumente istorice bucurestene cu placute descriptive trilingve (romana-engleza-franceza).

D) O institutie noua, abia infiintata anul trecut, dar careia ii acordam o mare atentie este Centrul de Proiecte si Programe Educationale si Sportive pentru Copii si Tineret. Vreau sa remarc cateva dintre preocuparile acestui centru:

                                                                                     i.      Organizarea de tabere si excursii destinate elevilor care s-au facut remarcati prin rezultate scolare si extrascolare de exceptie

                                                                                  ii.      Recent, prin acest centru ne-am oferit sprijinul de solidaritate fata de copiii afectati de inundatiile din aceasta vara, carora le-am oferit cate o vacanta intr-una dintre aceste tabere. De aceasta actiune vor beneficia circa 900 de copii.

                                                                               iii.      S-au organizat targuri de oferte educationale dedicate copiilor, tinerilor si parintilor, la care au participat peste 16 mii de cetateni.

                                                                               iv.      Am dezvoltat activitati de voluntariat cu participarea copiilor si tinerilor la mai multe evenimente sociale, educative si ecologice de interes comunitar.

                                                                                  v.      S-au organizat cursuri de formare si stagii de aplicatie pentru elevi pe domeniile management de proiect, legislatie, pictura, leadership, webdesign, management financiar, dans, teatru, jurnalism, in aceste actiuni fiind implicati peste 2300 de elevi

                                                                               vi.      Am organizat in premiera parada liceelor din capitala cu participarea a peste 12 mii de elevi.

                                                                            vii.      Si tot in premiera a avut loc  Gala absolventilor de liceu, promotia 2010, in cadrul careia am atribuit Diplome In Honoris pentru Sefii de promotie in numar de 21 de absolventi

 

1. 15.       Orasul are nevoie sa isi valorifice POTENTIALUL TURISTIC

• Acesta trebuie sa fie nu numai sursa de imagine pozitiva, de reprezentare, ci si una de venituri pentru bugetul local, asa cum se intampla in toate orasele mari ale lumii.
• Bucurestiul este poarta de intrare a tarii. Este cel mai putenic centru social, economic, politic si cultural.
• Bucurestiul are ce arata lumii intregi, deci tine de noi sa valorificam, sa scoatem in evidenta valorile reale ale orasului: cladiri de valoare istorica, adevarate monumente arhitectonice, statui, parcuri, muzee, biserici care ar putea oricand sa intre in patrimoniul cultural al lumii.
• Concret, ne-am propus realizarea unor circuite turistice in oras, reabilitarea fatadelor cladirilor monument istoric, materiale de promovare. In acest sens, in curand vom deschide un centru de informare turistica in Pasajul Universitatii, vom lansa un set de materiale de promovare turistica, harti, pliante, brosuri care se vor gasi in toate punctele de interes turistic, in hoteluri, muzee, aeroport etc.

1. Suntem in curs de realizare a strategiei turistice a orasului Bucuresti, in care Centrul Istoric, este un element important.  In perioada imediat urmatoare avem in vedere si alte actiuni precum ar fi:
2. realizarea Hartii Turistice a Bucurestiului,
3. participarea la Targul de Turism al Romaniei,
4. realizarea Portalului de Turism si a Cardului Turistic al Bucurestiului,
5. infiintarea unui traseu turistic asigurat de linii de transport care sa acopere principalele obiective din axele turistice importante ale orasului, turistul putand beneficia de traducerea in mai multe limbi de circulatie internationala si de un bilet sau permis special in care are posibilitatea de a urca sau cobora oricand de oriunde de pe acest traseu pe o perioada de timp determinata (o zi, cateva zile, o saptamana),
6. participarea Primariei Bucurestiului in calitate de membru fondator al Asociatiei de Turism a municipiului,
7. infiintarea Centrului National de Informare Turistica,
8. realizarea proiectului Promovarea Imaginii Bucurestiului la standardele unei Capitale Europene,
9. participarea la un proiect european in vederea realizarii unor strategii de dezvoltare si planificare mai bune a activitatilor economice, sociale si culturale dintr-o zona, impreuna cu municipalitati din mai multe tari europene (Venetia (Italia), Varsovia (Polonia), Provdiv (Bulgaria), Creta (Grecia), guvernul regional Galicia (Spania), provincia Roma (Italia), Hedmark (Norvegia), Parstadt-Limburg (Olanda), Powys (Marea Britanie) ).

 

1. Orasul are nevoie de o strategie coerenta de DEZVOLTARE URBANA.

• La preluarea mandatului, acum doi ani, am fost si inca mai sunt de acord cu toti cei care au semnalat cu reala ingrijorare ca in Bucuresti, in cei 20 de ani de dupa Revolutie s-au intamplat si din pacate inca se mai intampla lucruri nepermise, multe dintre ele depasind categoric limita bunului-simt dar si a legalitatii. Si ma refer concret la cateva:

a)    dezvoltarea urbanistica a orasului a avut loc in mod haotic, inestetic, fara sa tina cont, in foarte multe dintre situatii, de cerintele de dezvoltare normala ale unui oras

b)   nu s-a tinut cont si nu s-au protejat valorile culturale in cladiri si monumente

c)    s-a practicat un jaf pe patrimoniul orasului in ceea ce priveste terenurile si cladirile

• Din acest motiv, asa cum am promis la inceputul mandatului meu si adeseori pe parcursul celor doi ani de mandat, am cautat sa rezolv o parte din probleme.
• Sunt departe de a fi reusit, dar cu certitudine le-am inceput si voi avea consecventa sa duc lucrurile pana la capat atat cat voi sta pe acest scaun de Primar General al Bucurestiului si ma refer la cateva aspecte:

1. un imperativ major il constituie refacerea Planului Urbanistic General. Am demarat aceasta actiune iar la sfarsitul lunii iulie va fi declansata licitatia pentru realizarea unui nou PUG al orasului. Este adevarat ca am intarziat putin, dar au existat multe dificultati generate chiar de legislatia din Romania.
2. in paralel cu PUG-ul se va realiza tot pe baza de concurs/licitatie Strategia de Dezvoltare a Bucurestiului.
3. Se elaboreaza si se va emite Regulamentul Local de Urbanism si Regulamentul pentru Zonele Construite Protejate, documente care cred ca vor da mai multa coerenta modului in care se va dezvolta orasul in care traim. Va garantez ca deja in doi ani de cand sunt Primar lucrurile s-au schimbat in mai bine, autorizatiile de construire nu mai sunt eliberate in acelasi sistem haotic si clientelar. Regulamentele de care va vorbeam vor face schimbarile normale si vor impune standarde de la care abaterile sa nu mai fie posibile.
4. Unul dintre principalele mele obiective de la inceputul mandatului, de fapt, de dinainte de a imi incepe mandatul, de cand eram un cetatean al Bucurestiului ca oricare altul a fost sa fac din Bucuresti un spatiu al oamenilor, sa redau Bucurestiul celor care traiesc si muncesc in el, un oras in care sa nu fi agresat estetic, in care nu trebuie sa te sufoci, nu trebuie sa fi coplesit.
   1. De aceea am incercat sa impiedic pe cat posibil derogarile excesive de la actualul Plan de Urbanism General, de care imi pare rau ca o spun, au facut abuzuri de necrezut, mai ales la nivelul Sectoarelor, indeosebi prin intermediul PUZ-urilor.
   2. Am reusit sa reduc coeficientul de utilizare a terenului la limite rezonabile, evitand supraaglomerarea si realizarea de constructii inalte in zonele centrale si in celelalte zone protejate.
   3. In noiembrie 2009, competenta de autorizare a constructiilor in zonele protejate a revenit Primariei Generale, si astfel, s-a putut pune frana atat demolarilor abuzive a cladirilor valoroase, de patrimoniu, pe care le are orasul, cat si construirii unor cladiri noi care sa atenteze la estetica orasului.

• Desigur ca efectele se vor vedea in timp, pentru ca in urbanism schimbarile nu se produc de azi pe maine, ci in ani.

1. Caut sa dau noi dimensiuni spatiilor pietonale de interes turistic si cultural al orasului, astfel, ca sa dau cateva exemple, s-a amenajat Piateta de la Biserica Anglicana, am transformat intrarea de pe Lipscani prin reasezarea dupa zeci de ani a statuii Lupoaicei, vom demara licitatii de concurs de solutii pentru amenajarea Pietei Universitatii, a Pietei Unirii, a Pietei Victoriei si pentru ale scuaruri si piatete, cum ar fi Piata Sfantul Anton din Zona Hanul Manuc-Cafeneaua Veche-Curtea Domneasca, si Piata Sfantul Gheorghe.
2. Consider ca este o actiune de amploare si sper sa aiba un real succes demararea concursului de solutii pentru Programul Integrat de Dezvoltare Urbana in zona centrala a orasului delimitata de Piata Victoriei, hala Traian, Parcul Carol si Gradina Botanica. Concursul beneficiaza de un juriu de inalta valoare morala si intelectuala format din renumiti arhitecti, oameni de cultura, istorici, reprezentanti ai societatii civile si ai ministerelor responsabile alaturi de Primaria Generala in dezvoltarea armonioasa si corecta a orasului cum ar fi Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Mediului.

• · Acest concurs este in desfasurare.
• · Odata finalizat, se va indeplini cerinta obligatorie pe care trebuie sa o indeplineasca un oras pentru a putea face aplicatii de obtinere a fondurilor structurale europene.
• · Totodata se vor pune bazele unui portofoliu mare de proiecte, de reabilitare a spatiului public, a cladirilor si infrastructurii din zona centrala a orasului dar si a unor proiecte sociale, culturale si de sprijinire a mediului de afaceri.
• · Efectele certe ale acestui plan vor fi revitalizarea zonei centrale a Bucurestiului si crearea calitatii vietii.

1. Am demarat licitatii pentru realizarea conceptului si studiului de fezabilitate a inchiderii inelului median de circulatie in zona de nord a Capitalei, ceea ce cu alte cuvinte se refera la Autostrada Suspendata. Inceperea si executarea acestui proiect, existent de altfel in toate amrile orase ale lumii, este un lucru necesar pentru imbunatatirea circulatiei in capitala si se va alatura altor mari lucrari de infrastructura care deja sunt incepute ca Pasajul Basarab, Axa Buzesti-Berzei-Uranus sau care vor incepe si le-am prezentat la domeniul infrastructura.

 

1. 17.       Orasul trebuie sa isi apere BUNURILE PATRIMONIALE.

• Cred ca trebuie sa vorbim putin si despre patrimoniul Bucurestiului, despre bunurile pe care Primaria le administreaza.
• Este bogatia orasului cu care ne mandrim, pe care trebuie sa o pastram, pentru ca in afara de valoarea sa intrinseca are si o valoare de mare potential pentru ca prin ea putem creste veniturile la bugetul local, putem obtine bani pentru a finanta dezvoltarea orasului.
• In acest sens, constatand lucrurile grave care s-au intamplat in acesti 20 de ani, am luat urmatoarele masuri:

1. Am intreprins actiuni de oprire a hemoragiei de terenuri si case catre diverse grupari care cautau sa le achizitioneze pe nimic sau chiar pe cai ilegale. Primaria nu mai lucreaza pentru interesele unor persoane private, a incetat sa fie o agentie imobiliara a diversilor, ci in sfarsit a inceput sa serveasca interesul cetatenilor capitalei
2. Am redus numarul concesionarilor si al schimburilor de terenuri care pana acum erau facute strict in avantajul celor care le solicitau, avand in vedere atat pretul cat si oportunitatea de dezvoltare pentru oras. Aceste terenuri de patrimoniu le voi folosi in interesul orasului, pentru dezvoltarea unor obiective necesare orasului, fie pe bani publici, credite sau parteneriate public-private.
3. Am inceput o actiune concreta de identificare a proprietatilor orasului (terenuri si cladiri), vom semna un protocol de schimb de date cu Autoritatea Nationala de Cadastru, de la care vom prelua toate aceste informatii, inclusiv Planul Orto-Foto-metric la scara 1:500 si adevaratul Parcelar. Este un inceput pentru construirea unei baze de date urbane alaturi de datele pe care le vom cere detinatorilor de stat sau privati de retele (gaze, apa, electricitate, telefonie).
4. Concomitent vom trece, actiune care este deja inceputa, la intabularea si isncrierea in cartea funciara a tuturor proprietatilor detinute de Municipiul Bucuresti, inclusiv cele care in prezent sunt in administrarea fie a sectoarelor, fie a altor institutii locale sau centrale.
5. Desigur ca in aceasta actiune voi pastra si voi incerca sa recuperez cat mai mult din parcurile capitalei, care trebuie sa fie spatii de recreere pentru toti locuitorii orasului. Dati-mi voie sa subliniez ca in timpul mandatului meu, pana acum, nu s-a mai dat pamant in vreun parc, ba in plus, am desfintat terase construite ilegal pe suprafata verde, asigurand conservarea zonelor verzi ale patrimoniului capitalei
6. O atentie deosebita am acordat-o Centrului Istoric, in care am inceput un proces amplu de inventariere a tuturor proprietatilor din aceasta zona, stabilirea regimului lor juridic adevarat (propietate de stat, privata sau mixta), inventar care, va vine sa credeti sau nu, nu a existat pana acum. Cand aceasta identificare va fi gata voi dispune solutionarea rapida a tuturor cazurilor de locuinte notificate pe Legea 10 atat la nivel de terenuri cat si la nivel de cladiri, voi elibera acele spatii care sunt detinute ilegal si voi incepe, in baza unui regulament clar de administrare a zonei Centrului Bucuresti ca zona de interes major a orasului, refacerea acestora, inclusiv a fatadelor cladirilor.
7. Am reusit acum cateva zile sa recuperam malurile Dambovitei si sa le trecem in administrarea municipalitatii, lucru care permite sa redea Bucurestiului o importanta suprafata verde care pana acum a fost neglijata si de care noi, PMB, vom avea grija sa o pastram si sa o amenajam asa cum se cuvine, in folosul esteticii orasului.
8. Am reusit sa sistez improprietarirea cu teren a societatilor comerciale, operatiune prin care erau cedate hectare intregi de teren, care luau adesea o alta directie decat cea necesara desfasurarii activitatii, respectiv pe aceea a speculei imobiliare. Astfel, cred ca voi realiza un fond de terenuri de dezvoltare municipala
9. Municipalitatea a incheiat un parteneriat cu ANL-ul prin care a pus la dispozitia agentiei terenuri pentru constructia de locuinte in special in sectoarele 2 si 6.
10. Trebuie sa subliniez si sa fac un apel sever catre opinia publica si conducerile sectoarelor sa inceteze emiterea de titluri de proprietate pe terenuri care apartin municipalitatii, fara ca Primaria Generala sa fie macar consultata. Este un avertisment pentru ca reamintesc acestor domni ca tot patrimoniul apartine orasului si locuitorilor sai, iar ei nu au nici dreptul legal sa detina patrimoniu, ci doar sa il administreze. Sa inceteze cu aceasta mentalitate de arendasi in care confunda administrarea bunului altcuiva cu dreptul de proprietate.

 

1. Bucurestenii sunt OAMENI CARE RESPECTA MEMORIA CELOR DISPARUTI.

• Cimitirele Bucurestiului depasesc cadrul simplu a unei administratii de interes public local.
• Ele fac parte din inventarul nostru afectiv, fac parte din istoria fiecaruia dintre noi dar si din istoria comunitatii si orasului in care traim.
• Ele raman ca marturie peste ani a ceea ce a fost orasul si locuitorii sai.

–         Arhitectura unica a unor monumente funerare reprezinta graiul despre bogatia spirituala a oamenilor din timpuri apuse si reprezinta o certa valoare culturala ce ramane peste ani.

• Alaturi de aceste considerente, preocuparea pentru cimitire si crematoriile umane din partea autoritatii locale este fireasca si obligatorie.

–         Astfel, in acest domeniu, activitatea s-a desfasurat pe urmatoarele coordonate:

1. Administrarea, intretinerea si salubrizarea cimitirelor si crematoriilor umane in conditii civilizate.
2. Efectuarea prestarilor de servicii catre cetateni pentru inhumari, deshumari, incinerari si lucrari funerare
3. Asigurarea de servicii religioase specifice
4. Evidenta si concesionarea locurilor de inhumare si a locurilor de veci
5. Rezolvarea cazurilor sociale
6. Asigurarea acestor cimitire cu utilitatile necesare cum ar fi alimentare cu gaze (Cimitirele Domnesti, Straulesti, Pantelimon), amenajare de capele (cimitirul Damaroaia), crearea de rampe pentru persoane cu dizabilitati,
7. Asigurarea sigurantei celor care viziteaza aceste cimitire prin imprejmuiri cu gard, iluminat, etc
8. Refacerea si reabilitarea aleilor, ambientului peisagistic
9. Am realizat inventarierea majoritatii locurilor de veci, si introducerea intr-o evidenta informatizata pentru a putea sa gestionam bine patrimoniul dar si pentru a putea oferi servicii prompte, in timp real, acelor cu care intram in contact.
10. Este de remarcat activitatea care s-a desfasurat pentru intretinerea si reabilitarea Cimitirului Bellu care a intrat in circuitul turistic al orasului si in circuitul cimitirelor semnificative din Europa, prin valoarea lor istorica si culturala.

 

1. LEGEA trebuie SA GUVERNEZE ORASUL

• In intreaga mea activitate de pana acum ca Primar General, m-am supus legii si am respectat-o in toate actiunile mele.
• Repet, legea trebuie sa guverneze orasul, aparandu-l si pe el, dar aparand si drepturile locuitorilor sai.
• Am sa va prezint cateva aspecte ale activitatii in acest domeniu:

1. Municipiul Bucuresti are pe rolul instantelor judecatoresti acumulate in ani o varietate de litigii, de tip civile, de contencios administrativ precum si litigii comerciale. Avem in prezent circa 12.000 de litigii in desfasurare.
2. Un aspect important au fost acele actiuni juridice pe care in calitate de Primar General le-am demarat in folosul comunitatii, cum ar fi actiuni de anulare si recuperare a unor terenuri, mai ales din spatiile verzi, anularea unor contracte care au fost in dezavantajul municipalitatii (precum mult mediatizatul dosar referitor la Parcarile Dalli), actiuni de recuperare a unor sume banesti de la terti.
3. O activitate deosebit de dificila, ampla, s-a desfasurat in cadrul Comisiei de Lege 10 de retrocedare a bunurilor patrimoniale ale cetatenilor.

• Este o obligatie a autoritatii locale de a respecta si rezolva dreptul de proprietate al indivizilor.
• In acest sens, din cele 42.468 de notificari inregistrate in baza Legii 10/2001 au fost rezolvate prin Dispozitii de Primar peste 3500 de cereri prin retrocedari directe.
• Prin intensificarea si cresterea calitativa a activitatii la Legea 10, multe dintre cereri au fost solutionate prin masuri reparatorii.
• S-a trecut la o reverificare riguroasa si severa a multora dintre dosarele pe care le-am gasit cu notificari.
• S-au luat masuri pentru a fi instiintati si solicitati din nou notificatorii petitionari pentru a veni cu clarificari si completari la dosarele depuse.

–         Ne-am lovit de o situatie ciudata in care multi dintre cei care au facut notificari fie nu au mai revenit, fie nu au putut sa aduca documentele si certificatele care sa le justifice pretentiile, ceea ce ridica mari semne de intrebare asupra corectitudinii si legalitatii actiunilor lor initiale.

–         De asemenea, am intalnit frecvente situatii in care multe dintre dosare ridicau mari semne de intrebare asupra valabilitatii actelor depuse.

• Ce pot sa va asigur este ca voi avea grija ca activitatea de la Legea 10 sa creasca in dinamica dar in conditii in care legea se respecta cu rigurozitate si se evita pe cat posibil nedreptati sau fapte ilegale pe care unii incearca sa le infaptuiasca.

 

1. Orasul si locuitorii sai au nevoie de ORDINE, DISCIPLINA SI REGULI IN SPIRITUL LEGII.

 

• comunitate nu poate functiona in parametri normali decat daca are mijloacele de urmarire si control a respectarii legalitatii in orice domeniu.
• Asa se apara si interesele orasului si cele ale cetatenilor sai.
• In cei doi ani de mandat am luat masuri clare de intarire a activitatii de inspectie si control care s-a desfasurat avand cateva obiective clare:

–         solutionarea in termen a petitiilor si solicitarilor primite de la cetateni,

–         verificarea modului de atribuire a spatiilor de locuit apartinand municipiului,

–         respectarea legislatiei in concesionarea si inchirierea domeniului public si privat al Municipiului,

–         verificarea clauzelor contractuale de catre agentii economici care detin spatii de la Municipiu,

–         verificarea respectarii legislatiei privind disciplina in constructii si respectarea legalitatii lucrarilor edilitare,

–         controlul agentilor economici care desfasoara activitati de comert sau prestari de servicii in locuri publice si spatii comerciale,

–         respectarea normelor de salubritate si igiena pe teritoriul orasului,

–         verificarea abuzurilor sau a situatiilor ilegale privind panourile de publicitate sau a constructiilor executate ilegal pe domeniul public si privat al municipiului Bucuresti,

–          respectarea tuturor normelor privitoare la circulatia autovehiculelor de transport  de marfa sau de persoane cu autobuze, microbuze si taximetre,

–         respectarea legislatiei privind protectia mediului si a infrastructurii urbane.

• Toate aceste activitati au un caracter permanent si se desfasoara pe tot teritoriul Bucurestiului.
• Prezentarea catorva date succinte este edificatoare pentru seriozitatea cu care s-a abordat aceasta activitate in acesti doi ani:

1. Petitii primite spre solutionare 1273, din care 1213 solutionate
2. Numar de controale efectuate in diverse domenii – 70.125
3. Procese verbale de constatare si sanctionare a contravenientilor in numar de 9360 care insumeaza o valoare totala a amenzilor de 15.458.955 lei.
4. S-au aplicat un numar de sanctiuni complementare de circa 134 reprezentate de 34 suspendare de activitate si 100 de autorizatii de taxi retinute (82) retrase (9), suspendate (9).
5. Au fost depistate 116 cazuri in care au fost sesizate organele de urmarire penale pentru nerespectarea autorizatiei de construire. Din aceasta putem remarca constructiile ilegale realizate in Parcul Herastrau si care, in urma demersului facut de Primaria Generala au primit dispozitie de la Procuratura de a fi demolate.
6. Au fost elaborate 344 de dispozitii ale Primarului general in care au fost desfiintate 738 de constructii ilegale executate pe domeniul public al Bucurestiului din care 507 constructii si 231 lucrari publicitare.
7. Prin actiunile de desfiintare intreprinse in parcurile din Bucuresti a fost redat spatiului verde o suprafata de aproximativ 65.000 metri patrati, adica 6,5 hectare.
8. Ca urmare a actiunilor de control intreprinse impreuna cu Brigada de Politie Rutiera a municipiului au fost ridicate 423 elemente de blocare a parcarilor si au fost dezafectate 578 casete publciitare prezente in mod ilegal pe stalpii RATB si Electrica.

• Vom continua intarirea acestei activitati pentru ca repet, un oras civilizat are nevoie de reguli si regulamente care sa stabileasca coordonatele desfasurarii activitatii in el dar sa si protejeze cetatenii in fata abuzurilor si ilegalitatilor.

 

1. Cetatenii orasului au DREPTUL LA PROTECTIE SI SIGURANTA.

• Inca de la inceputul mandatului meu le-am promis bucurestenilor o noua perspectiva asupra sigurantei cetatenilor printr-o abordare completa si complexa.
• Prin aceasta activitate vizam asigurarea sigurantei proprietatii, a cetateanului, a familiei, a introducerii ordinii in oras mai ales in spatiul public, in parametri si in spiritul legii dar si a unui comportament educat si civilizat.
• In acest domeniu as dori sa evidentiez cateva aspecte:

1. Incepand din luna septembrie a anului 2009, Politia Comunitara a intrat intr-un amplu proiect de modernizare in conformitate cu responsabilitatea misiunilor primite, dar si cu cerintele normelor europene in domeniu
2. In baza dispozitiei Primarului General s-au intreprins actiuni permanente de paza, ordine publica si protectie a cetatenilor in marile parcuri ale capitalei

–   S-a infiintat Serviciul Operativ de Parcuri care are la dispozitie si patrule ecvestre (Politia Calare) de ordine publica.

–   Introducerea patrulelor Politiei Calare au avut un efect remarcabil, in scurt timp constatandu-se scaderea infractionalitatii in aceste zone cu 60%.

1. O alta masura privind mentinerea linistii si ordinii publice a fost infiintarea patrulelor pedestre de noapte, mai ales in centrul istoric al capitalei, acolo unde in ultima perioada a crescut intens activitatea, masura care s-a materializat prin reducerea drastica a cazurilor de talharie, furt, cersetorie sau vandalism in aceasta zona.
2. Din cauza dificultatilor din circulatia rutiera si nevoilor reale de fluidizare si dirijare a traficului rutier la nivelul capitalei s-a infiintat Biroul Operativ de Circulatie Rutiera in care membri ai Politiei Comunitare au participat alaturi de agenti de la Politia Rutiera la misiuni saptamanale de fluidizare a traficului rutier in marile intersectii ale orasului.

• De remarcat ca aceste misiuni de dirijare a traficului au fost asigurate indeosebi in:

–         zilele de inalt nivel al aglomeratie.